Oamenii legii au publicat imagini video cu momentul reținerii bărbatul în vârstă de 45 de ani, originar din Ocnița, care și-a violat, timp de un an și jumătate, viica vitregă în vârstă de 12 ani, lăsată temporar în grija lui.

Conform informațiilor, acesta a locuit cu mama victimei patru ani, iar faptele învinuitului au avut loc timp de aproape un an și jumătate și au debutat în perioada în care concubina a fost spitalizată pentru nașterea fiicei mai mici.

„Comunicarea cu victima, în scopul convingerii ei, inculpatul îi spunea că ar avea sentimente pentru mama ei. Faptele s-au repetat, inclusiv cu acțiuni violente cu caracter sexual, însoțite de aplicarea forței fizice și în perioadele în care mama victimei era spitalizată ulterior nașterii, timp în care cea de-a doua fiică cu vârsta de șapte ani era lăsată-n grija bunicilor”, spun responsabilii.

Au urmat și percheziții la domiciliul acestuia, unde au fost ridicată o pușcă și 40 cartușe deținute ilegal.

Prin urmare, la solicitarea procurorilor PCCOCS, acesta este investigat în stare de arest preventiv, începând din iunie 2022, iar acum dosarul a fost trimis în judecată.

Copila a beneficiat de consiliere psihologică și actualmente este plasată într-un centru specializat.

Deși inculpatul nu a cooperat cu autoritățile în investigarea faptelor sale, ansamblul de probe acumulate îi demonstrează vinovăția la comiterea faptelor, care potrivit legii se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 20 de ani sau cu detenţie pe viaţă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#detenţie pe viaţă #fiica vitrega #pedeapsa #politia #viol

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.