Organizația Tratatului Atlanticului de Nord a atenționat statele sale membre asupra mobilizării submarinului nuclear rus „K-329 Belgorod”, care poartă torpilele Poseidon, relatează repubblica.it.

Submarinul nuclear rusesc Belgorod a fost lansat la apă în luna iulie, iar în prezent ar fi scufundat în apele arctice după posibila sa contribuție în sabotarea gazoductelor Nord Stream, conform mai multor surse neoficiale.

NATO este îngrijorată că misiunea sa este de a testa torpila Poseidon, proiectil care are o rază de acțiune de până la 10.000 de kilometri ca mai apoi să explodeze în apropierea coastei pentru a provoca un tsunami radioactiv.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În anul 2018, Rusia a prezentat torpila ca modalitate de a garanta supremația militară a țării, cu toate că specialiștii nucleari au afirmat că același rezultat poate fi obținut cu o rachetă intercontinentală. Submarinul are o lungime de 184 metri, 15 metri lățime și se poate deplasa cu circa 60 km/h sub apă.

„Este un tip de armă complet nou, care va forţa marinele occidentale să îşi schimbe planificarea şi să dezvolte noi contramăsuri„, a afirmat specialistul HI Sutton.

Submarinul are o lungime de 184 metri, 15 metri lățime și se poate deplasa cu circa 60 km/h sub apă.

„Este un tip de armă complet nou, care va forţa marinele occidentale să îşi schimbe planificarea şi să dezvolte noi contramăsuri„, a afirmat specialistul HI Sutton.

#Rusia #submarin

Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai vizibile deteriorări în clasamentul internațional al riscului și rezilienței investiționale. Țara noastră a ajuns pe locul 101 în ediția specială din mai 2026 a Global Investment Risk and Resilience Index (GIRRI), realizat de Henley & Partners în parteneriat cu AlphaGeo, scrie BANI.MD.

Comparativ cu poziția ocupată anterior, Moldova a pierdut 19 locuri și a coborât de pe poziția 82 pe 101.

Clasamentul analizează capacitatea statelor de a face față șocurilor economice și geopolitice și riscurile cu care se confruntă investitorii. Ediția din mai 2026 ia în calcul inclusiv semnale recente de piață și modificarea percepției investitorilor în urma turbulențelor geopolitice.

Indicele este construit pe două componente. Este vorba de riscul și reziliența și utilizează aproape 3.000 de puncte de date, grupate în 13 indicatori. Sunt evaluate, între altele, vulnerabilitățile economice și geopolitice, dar și capacitatea instituțiilor și economiei de a absorbi și de a se adapta la șocuri.

Cu cât o țară ocupă o poziție mai bună în clasament, cu atât aceasta este considerată, în general, mai puțin riscantă și mai rezilientă din perspectiva investițiilor.

În regiune, diferențele sunt mari. De exemplu, România se află mai sus decât Republica Moldova, în timp ce mai multe state din Europa de Est și Asia Centrală se regăsesc în zona mediană sau inferioară a clasamentului.

La nivel mondial, primele poziții sunt dominate de economii caracterizate prin stabilitate instituțională și economică ridicată. Elveția conduce clasamentul, urmată de Danemarca, Norvegia, Singapore și Suedia.

Autorii GIRRI precizează că ediția specială din mai 2026 reflectă schimbările produse în percepția riscului după recentele șocuri geopolitice. Metodologia combină reziliența structurală pe termen lung cu semnale de piață pentru a arăta cât de capabile sunt economiile să reziste unor perioade de instabilitate.

Coborârea Moldovei până pe locul 101 indică astfel o deteriorare a poziției relative a țării pe harta globală a riscului investițional, într-un moment în care competiția pentru atragerea și protejarea capitalului devine tot mai dependentă de stabilitatea economică, instituțională și geopolitică.