Combinatul de construcții din Chișinău, SA Macon, și-ar fi sistat activitatea vineri, 30 septembrie. Aproape 300 de angajați ar fi fost concediați. Anunțul a fost făcut de fostul deputat Alexandr Slusari Despre, care a menționat că această companie achita anual în bugetul public național de la 20-25 de milioane lei. În același timp, SA Macon nu a venit cu un anunț oficial în acest sens, iar la numerele de telefoane afișate pe site-ul combinatului nu a răspuns nimeni.

„Concurența neloială din Transnistria până la urmă a distrus cea mai veche întreprindere din Moldova. Industria noastră din domeniul materialelor de construcție nu rezistă cu tarife la gaz de 27 ori mai mare față de companiile din stânga Nistrului! Apare întrebare logică ce au făcut autoritățile noastre pentru susținerea producătorilor autohtoni în aceasta situația. Din păcate, tradițional totul s-a rezumat la declarațiile sterile”, a scris Slusari.

Slusari aruncă cu învinuiri în adresa ministrului Infrastructurii, Andrei Spînu, care ar fi promis companiei Macon ajutor. Mai mult, Slusari a mai declarat că ministrul Economiei, Sergiu Gaibu, nu ar fi reacționat la apelurile și scrisorile ce parveneau de la compania Macon, inclusiv la cele venite de la alte companii importante din stat.

„A bâlbâit ceva despre necesitatea modernizării întreprinderii, a dat vina pe Consiliul Concurenței și a spus că oricum nu rămânem fără cărămidă. Adică, a reacționat în stilul lui de ONG-ist. Dacă ceva, totul vom importa, și trebuie să vă adaptați cu scumpiri”, a mai declarat fostul deputat.

Amintim că în august ministrul Economiei a comentat în cadrul emisiunii Rezoomat cu Ileana Pîrgaru informațiile din spațiul public potrivit cărora producătorul de materiale de construcții Macon și-ar putea sista activitatea.

Atunci compania spune că nu poate face față concurenței neloiale cu uzina de la Rîbnița, care achită un preț mult mai mic la gaz și energia electrică.

„În privința întreprinderii Macon cunosc încă din anii 2000 că aveau o eficiență redusă a echipamentelor sovietice. Mai mult decât atât, acum există interes de a face investiții în producerea cărămizilor în Republica Moldova. În cazul Macon trebuie și Consiliul Concurenței să-și facă lucrul, pentru că reprezentanții companiei invocă discrepanțe la condițiile de competitivitate. Este un subiect complicat pentru că astfel de regimuri variate nu prea există în lume. Căutăm soluții în privința lor”, a mai spus Sergiu Gaibu.

Combinatul de materiale de construcții S.A „Macon” sau uzina de cărămidă din Chișinău este una dintre cele mai vechi întreprinderi din Republica Moldova, care activează neîntrerupt de 122 de ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alexandr Slusari #companie inchisa #Macon #Sergiu Gaibu

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.