Curs valutar
  • EUR
    19.9819
    0%
  • USD
    17.3213
    0%
  • RUB
    0.2071
    0%
  • RON
    3.8106
    0%
  • UAH
    0.3876
    0%

Toate știrile

16 august 2026

Analiză Expert Grup: Avantajele și dezavantajele eliminării regimului duty-free

04 Oct. 2022, 12:55
 // Categoria: Economie // Autor:  Victoria Laur
04 Oct. 2022, 12:55 // Economie //  Victoria Laur

Expert Grup a analizat proiectul de lege referitor la magazinele Duty-Free și a constatat că abolirea regimului de comerț de acest gen poate fi susținută, însă ar putea aduce nu atât avantaje, cât dezavantaje. Experții susțin că beneficiile ar apărea dacă la asemenea puncte de comercializare renunță toate țările, însă Moldova nu trebuie să fie pionier în acest sens.

Ce sunt magazinele duty-free?

Conform legislației curente a Republicii Moldova, magazinele duty-free reprezintă magazine licenţiate, amplasate în aeroporturile internaţionale, la bordul aeronavelor sau la punctele internaţionale de trecere a frontierei de stat, în care se comercializează cu amănuntul, sub supraveghere vamală, mărfuri persoanelor care se află în călătorie internaţională, precizează experții. Plasarea și comercializarea mărfurilor în magazinul duty-free amplasat în zona plecării de pe teritoriul Republicii Moldova se efectuează fără perceperea drepturilor de import, însă magazinelor amplasate în zona intrării pe teritoriul Republicii Moldova aceste facilități nu se aplică din 01.01.2020, cu excepția agenților economici care la acel moment deja dețineau licența pentru activitatea magazinelor duty-free (aceștia au continuat să beneficieze de facilități până la expirarea termenului de valabilitate al licenței). De asemenea, conform noului Cod vamal ce va intra în vigoare din 01.01.2023, magazinele duty-free nu vor mai putea fi amplasate la punctele terestre de trecere a frontierei de stat.

Potrivit modificărilor propuse, din lista regimurilor vamale speciale se exclude plasarea mărfurilor în magazinele duty-free, se abrogă secțiunea din Codul vamal care definește și descrie activitatea magazinelor duty-free, din Codul fiscal se elimină scutirile de TVA și accize prevăzute pentru aceste magazine, iar din Legea cu privire la tariful vamal – scutirea de taxa vamală. Totodată, din Nomenclatorul actelor permisive eliberate pentru practicarea activității de întreprinzător se exclud licențele acordate pentru activitatea magazinelor duty-free, rezultatul practic fiind abolirea completă a regimului duty-free în Republica Moldova (cu permisiunea ca magazinele să funcționeze în continuare ca magazine obișnuite).

 

Argumente și contraargumente

„Argumentarea necesității de a elabora proiectul de act normativ sus-menționat, formulată de autori în nota informativă, include un șir de considerente valide. (…) Argumentarea proiectului include și referințe la unele aspecte care, la o examinare mai minuțioasă, nu-i susțin cauza și omite alte aspecte relevante. Astfel, autorii denunță inechitatea față de comercianții obișnuiți care nu beneficiază de statutul de duty-free și nu sunt exceptați de la plata anumitor taxe și impozite. Dar scutirile acordate magazinelor duty-free reprezintă o inechitate în aceeași măsură ca și scutirile acordate exportatorilor în general. O caracteristică comună a majorității sistemelor fiscale este că nu se percep taxe pe bunurile exportate pentru a nu le dezavantaja comparativ cu bunurile din alte țări și pentru a evita impozitarea dublă, presupunându-se că în țara de destinație ele oricum vor fi impozitate conform regulilor fiscale din țara respectivă. (…)

O altă obiecție a autorilor proiectului față de magazinele duty-free este că, în pofida scutirilor, prețurile în ele nu sunt vizibil mai joase decât în alte magazine. Fără a confirma sau a infirma această situație, în absența datelor statistice, putem evalua cauzele care pot contribui la o asemenea stare de lucruri. Așteptarea populară este că prețurile bunurilor la magazinele duty-free vor fi mai mici ca la comercianții obișnuiți aproximativ cu suma scutirilor, dar relația dintre prețuri nu este simplă. Prețurile bunurilor la magazinele duty-free sunt influențate de mai mulți factori, printre care prețurile din străinătate, adică din alte aeroporturi spre care zboară pasagerii, precum și de prezența concurenței domestice. (…) Putem conchide că problema care trebuie abordată nu este regimul duty-free per se, ci necesitatea de a dezvolta în Republica Moldova un mediu concurențial sănătos și de a îmbunătăți capacitățile instituțiilor statului pentru a putea asigura un climat de afaceri favorabil concurenței.

Un argument adus împotriva magazinelor duty-free este și acela că ele pot fi o sursă semnificativă de contrabandă. Aici trebuie de menționat că eforturile făcute anterior, precum ar fi eliminarea magazinelor duty-free din zona intrării pe teritoriul Republicii Moldova, precum și excluderea, începând cu 01.01.2023, a magazinelor amplasate la punctele terestre de trecere a frontierei de stat din regimul duty-free, înseamnă că problema menționată este în mare parte soluționată, pentru că teritoriul aeroportului este un spațiu relativ ușor de controlat. (…) Pentru a nu admite contrabanda prin intermediul magazinelor duty-free din aeroport este suficient de aplicat cadrul normativ existent și de continuat eforturile de descurajare a comportamentului corupțional în cadrul administrării vamale”, se arată în analiză.

Cum a abolit UE regimul duty-free?

Experții mai afirmă că în nota informativă la proiectul propus de lege se face referință la experiența Uniunii Europene, care a abolit regimul duty-free în 1999, circumstanțele, însă, diferă de cele din țara noastră. Bunăoară, regimul duty-free a fost abolit în interiorul UE, dar a fost păstrat pentru călătoriile cu destinația în afara UE. Comunitatea a avut o perioadă de tranziție de șapte ani și jumătate de la luarea deciziei în 1991 până la intrarea ei în vigoare în 1999, pentru a permite operatorilor și furnizorilor magazinelor duty-free să exploreze modalități alternative de desfășurare a activității, iar proiectul din Moldova prevede că activitatea lor va fi eliminată într-un an.

„În cele din urmă, dar cel mai important, autorii proiectului de lege intenționează să încaseze venituri fiscale suplimentare ca urmare a eliminării facilităților pentru magazinele duty-free. Pentru anul 2022, aceste facilități sunt estimate în nota informativă la cel puțin 2 miliarde lei anual. În absența datelor deschise despre valoarea și tipul mărfurilor vândute de magazinele duty-free nu putem verifica dacă această estimare este corectă”, consideră experții, estimând că veniturile suplimentare la buget în urma abolirii complete a regimului duty-free vor putea ajunge la maximum 0.4 miliarde lei anual, iar călătorii vor cumpăra din magazinele din alte state aceleași produse, iar business-ul duty-free pur și simplu se va muta din Moldova în alte țări. Fostele magazine din țara noastră vor deveni puncte comerciale obișnuite, vor înregistra profituri mai mici și vor achita impozite mai reduse din activitatea de întreprinzător.

„Bunăstarea globală s-ar îmbunătăți dacă țările lumii în mod colectiv ar renunța la magazinele duty-free, dar Moldova nu trebuie să fie pionier în această privință. Renunțarea unilaterală la regimul duty-free nu doar nu-i va aduce beneficii fiscale, ci și îi va dezavantaja aeroportul în concurența internațională pentru pasageri. Astfel, coordonarea cu alte țări din regiune este indispensabilă abolirii. Eliminarea de către UE a regimului duty-free pentru călătoriile interne este un exemplu de astfel de abolire coordonată. Recomandarea este ca Moldova să negocieze cu alte țări renunțarea sincronă la magazinele duty-free, iar până atunci să aplice alte măsuri pentru atenuarea inconvenientelor legate de funcționarea lor”, punctează analiza.

Analiza integrală poate fi accesată aici.

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
16 Aug. 2026, 20:37
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
16 Aug. 2026, 20:37 // Slider //  Ana Panaguța

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking