Atunci când ne expunem la frig este normal să avem mâinile reci. Extremităţile corpului se răcesc mai repede pentru că sângele este pompat mai degrabă către organele vitale. În schimb, dacă îţi simţi mereu mâinile îngheţate, chiar şi când temperatura din jur este plăcută, acesta poate fi semnul unor probleme de sănătate.

Mâinile reci reprezintă adesea un simptom al unor afecţiuni precum tulburările circulatorii, bolile autoimune, dezechilibrul hormonal, anemia. Atunci când senzaţia de mâini reci este persistentă, trebuie să te prezinţi la medic şi să acorzi atenţie şi altor simptome pe care le ai pentru a i le putea descrie acestuia, informează adevarul.ro.

Sindromul Reynaud

Tulburarea este o cauză frecventă a mâinilor reci.

„Sindromul Reynaud este o afecţiune în care există o disfuncţie la nivelul vaselor de sânge din degete, uneori afectează şi obrajii, nasul şi urechile, ca reacţie la frig sau stres emoţional“, declară dr. Orrin Troum, reumatolog la Providence Saint John’s Health Center (California), citat de Huffington Post.

Din cauza blocării fluxului sangvin, degetele devin albe, apoi se învineţesc, după care se înroşesc brusc odată ce reapare irigarea cu sânge. Cauza sindromului Reynaud nu se cunoaşte şi nici nu există un tratament ţintit. Tot ce pot face pacienţii este să adopte o serie de măsuri preventive: să se îmbrace călduros, să poarte fular şi mănuşi de fiecare dată când se expun la temperaturi scăzute.

Bolile autoimune

Lupusul eritematos, o afecţiune în care sistemul imun atacă propriile ţesuturi, sclerodermia, boală care determină fibroza pielii şi obstrucţia vaselor de sânge, poliartrita reumatoidă şi alte boli autoimune pot avea simptome asemănătoare sindromului Reynaud, explică Troum. În momentul în care boala autoimună care cauzează sindromul mâinilor reci este ţinută sub control se îmbunătăţeşte şi confortul termic al pacienţilor.

Hipotiroidie

Pacienţii care au un deficit de hormoni tiroidieni (hipotiroidie) îşi simt adesea mâinile reci. Tiroida participă la reglarea temperaturii corpului, spune dr. Ali Ajam, reumatolog la Ohio State University, citat de Huffington Post. Când tiroida este leneşă, majoritatea funcţiilor corpului sunt lente, ceea ce poate cauza oboseală, constipaţie, creştere în greutate, senzaţia de frig aproape în permanenţă. Reglarea deficitului hormonal ajută la reducerea acestor probleme.

Tulburări circulatorii

Aceasta este cea mai frecventă cauză a mâinilor reci.

„Slaba circulaţie sangvină apare atunci când nutrienţii şi oxigenul din sânge nu ajung la extremităţile corpului, fie din cauza incapacităţii inimii de a pompa suficient sânge, fie din cauza obstrucţiilor la nivelul vaselor de sânge provocate de colesterolul mărit“, potrivit dr. David Friedman, cardiolog la North Shore-LIJ Health System, New York.

Anemia

Anemia apare când nivelul hemoglobinei din sânge este scăzut. Adică în sânge nu sunt suficiente globule roşii. O consecinţă a anemiei este scăderea oxigenului din corp, ceea ce cauzează senzaţia de frig. Acest simptom se asociază în caz de anemie cu oboseală, dureri de cap, ameţeli, respiraţie dificilă, piele palidă. În majoritatea cazurilor, anemia prin deficit de fier poate fi tratată prin suplimente cu fier.

Lipsa vitaminei B12

Carnea, ouăle, laptele sunt cele care conţin vitamina B12, importantă pentru formarea celulelor roşii. Carenţa de vitamina B12 duce la anemie şi la apariţia simptomelor descrise anterior. De obicei, vitamina B12 lipseşte în cazul vegetarienilor şi veganilor, dar şi în cazul multor persoane peste 50 de ani care îşi pierd capacitatea de a asimila această vitamină din alimente. De asemenea, cei care suferă de boli inflamatorii intestinale (sindromul colonului iritabil, boala Crohn) sau boala celiacă au carenţe în vitamina B12. Suplimentele de vitamine reuşesc de multe ori să compenseze aceste probleme.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Tensiunea arterială mică

Hipotensiunea, care poate apărea din cauza deshidratării, a anumitor medicamente sau ca urmare a unor tulburări endocrine, este o cauză a circulaţiei periferice deficitare.

Stresul şi anxietatea

Se ştie că stresul afectează numeroase părţi ale corpului, iar mâinile nu fac excepţie. Persoanele care suferă de anxietate şi stres cronic au aproape în permanenţă un nivel crescut de adrenalină. Una dintre concecinţe este constricţia vaselor de sânge, care duce la apariţia mâinilor reci.

Unele medicamente

Există o serie întreagă de medicamente care provoacă vasoconstricţie, iar unul dintre efectele adverse menţionate în prospectul acestora este sindromul Reynaud. În astfel de cazuri trebuie să vorbeşti cu medicul pentru ajustarea dozelor sau schimbarea medicaţiei.

Fumatul

Dacă nu ai suficiente motive pentru a renunţa la fumat, iată încă unul: nicotina cauzează vasoconstricţie şi depuneri pe artere, în timp ducând la reducerea fluxului sangvin către extremităţi. Iar dacă faptul că ai mâinile reci nu te deranjează foarte mult, află că din cauza efectelor nocive ale fumul de ţigară asupra vaselor de sânge se poate ajunge la arterită şi la amputaţii de degete sau membre.

#maini reci #sanatate #sânge

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.