„Activista” Maria Olari, care a atacat-o verbal pe Galina Dodon, mama inculpatului Igor Dodon, la una din audierile de la Procuratura Anticorupție, a scăpat „basma curată”, iar poliția a refuzat să-i fie aplicată vreo măsură contravențională. Despre acest lucru a anunțat astăzi, 5 octombrie, socialistul Igor Dodon, învinuit în două dosare penale pe cel puțin cinci capete de acuzare.

Dodon afirmă că, organele de drept nu au găsit niciun semn de infracțiune în acțiunile ei.

„Linșajul mediatic și atacul verbal violent la care a fost supusă mama mea în incinta Procuraturii Anticorupție este considerat normal de către organele de drept, care nu au găsit niciun semn de infracțiune aici. Deci orice cetățean poate fi umilit public în incinta Procuraturii sau CNA, fără a putea fi apărat prin lege? Este clar că acest atac a fost nu doar tolerat în incinta Procuraturii Anticorupție, dar și înscenat de procurorii pe caz, agresoarea Maria Olari fiind înștiințată din ajun despre vizita mamei mele. Și e trist că șefa Procuraturii Anticorupție, doamna Dragalin, a început cariera sa prin mușamalizarea acestui caz rușinos, care nu-i face bine nici moral, nici profesional”, se arată în anunțul lui Dodon.

Dodon mai spune că, „organele de drept au comis un nou precedent, care va avea efectul de bumerang împotriva celor care acum sunt la putere și în funcții, dar peste o vreme nu vor mai fi”.

„Să nu fie de mirare dacă prin ceva similar vor trece și cei care acum sunt la guvernare, iar furia poporului se va năpusti peste ei. Acest precedent nu le va permite să invoce legea, fiindcă ei înșiși își bat joc azi de ea și o anulează”, se mai arată în postarea lui Dodon.

Amintim că, la 10 august curent, Maria Olari, a atacat-o verbal pe mama lui Igor Dodon, în timp ce se afla la Procuratura Anticorupție, unde era așteptată la audieri de către procurori. Atunci, Dodon a acuzat-o pe șefa statului, Maia Sandu că s-ar face vinovată de cele întâmplată și că ar fi fost o comandă a ei.

Maia Sandu a condamnat ulterior cele întâmplate cu mama lui Igor Dodon și a negat acuzațiile învinuitului socialist.

Galina Dodon, mama lui Igor Dodon, alături de soția acestuia și cumnatului fostului președinte, este învinuită de complicitate la îmbogățire ilicită. Miercuri, procurorii i-au adus la cunoștință rezultatele expertizei munițiilor depistate în timpul perchezițiilor de la Sadova din luna mai curent. Atunci, în casa părintească a socialistului au fost identificate și sume impunătoare de bani în lei moldovenești (700 de mii de lei) și valută străină (1000 de dolari și 17 mii de euro), unele bancnote fiind într-un plic cu simbolurile unui partid politic – PSRM.

De menționat este că pe lângă îmbogățire ilicită, Dodon mai este acuzat de trădare de patrie, corupere pasivă și acceptarea finanțării partidului de către un grup criminal organizat. Ex-președintele pledează vinovat și acuză conducerea țării de fabricarea dosarului. Drept reacție, Maia Sandu i-a sugerat anterior că nu are de ce să îi fie frică dacă nu a comis ilegalități.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Galina Dodon #Igor Dodon #Maia Sandu #mama #Maria Olari

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.