În acest an vor fi acordate 77 de burse de merit elevilor și studenților. O decizie în acest sens a fost aprobată, astăzi, de Executiv. Astfel, în anul de studii 2022-2023 urmează a fi acordate următoarele tipuri de burse de merit:

Bursa Republicii – 12 burse, în valoare de 1755 de lei fiecare, pentru studenții ciclului I, ciclului II, studii integrate, învățământ medical și farmaceutic din instituțiile de învățământ superior;
Bursa Guvernului – 30 de burse, în valoare de 1460 de lei, pentru studenții ciclului I, ciclului II, studii integrate, învățământ medical şi farmaceutic din instituțiile de învățământ superior;
Bursa Preşedintelui Republicii Moldova – 15 burse, dintre care 10 (1595 de lei) pentru studenţii ciclului I, ciclului II, studii superioare integrate, învățământ medical şi farmaceutic din instituţiile de învățământ superior şi 5 burse (1235 de lei) pentru elevii din instituţiile de învățământ profesional tehnic postsecundar și postsecundar nonterțiar;
Bursa „Gaudeamus” – 20 de burse, în valoare de 1060 de lei, pentru elevii din instituțiile de învățământ profesional tehnic postsecundar și postsecundar nonterțiar.

Pentru bursele de merit au candidat studenții și elevii care au obținut în anul precedent de studii o medie a notelor la sesiunea de vară nu mai mică de 9 la profilurile/domeniile de studiu tehnic, agrar, economic, medical, militar, drept și real și nu mai mică de 9,5 în alte profiluri/domenii de studiu.

Pentru competiția din anul academic 2022-2023, instituțiile de învățământ superior au înaintat 104 dosare, iar instituțiile de învățământ profesional tehnic – 22 de dosare.

Acordarea burselor de merit se înscrie în politicile promovate de guvernare pentru fortificarea sistemului de învățământ superior și alinierea acestuia la standardele UE, dar și în cele pentru asigurarea creșterii atractivității și competitivității naționale și internaționale a instituțiilor de învățământ superior și profesional tehnic postsecundar din țară, prin susținerea performanței și meritocrației.

#burse #burse de merit #Guvern

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.