Viktor Orban îi întreabă pe unguri dacă mai vor sau nu sancțiuni împotriva Rusiei. Un chestionar cu 7 întrebări a început să ajungă în cutiile poștale din țară. Premierul ungar a spus că este o „consultare națională”, dar guvernul sugerează răspunsul prin texte aparent explicative care însoțesc întrebările. Potrivit unui sondaj al YouGov, în Ungaria și Turcia este cel mai scăzut sprijin pentru noi sancțiuni.

Angajați ai Guvernului Ungariei au început să pună în cutii poștale din toată țara plicuri cu formularul de „consultare națională”. Este un fel de referendum pe care Viktor Orban îl face ca să arate că ungurii sunt de partea lui și împotriva sancțiunilor impuse de Occident împotriva Rusiei.

„Ne-au promis că sancțiunile îi vor afecta pe ruși mai mult decât pe noi. Nu știm exact câte probleme sunt pentru ruși, dar pentru noi sunt multe, asta e sigur. Ne-au spus că sunt sancțiuni serioase. Nu sunt. Ne-au promis că ne vor apropia de finalul războiului. În schimb, situația s-a agravat. Poate este ceva greșit și ar trebui să-i întrebăm pe prietenii americani: ce se întâmplă aici, dragi prieteni? Cine are de câștigat?”, a declarat premierul Viktor Orban.

Cele șapte întrebări sunt legate de principalele subiecte care leagă Ungaria de Rusia – petrol, gaz și energie nucleară. Este și un punct despre un potențial val de imigrație, care ar porni de la criza alimentară. Această criză ar fi generată de sancțiunile occidentale, în ochii guvernului Orban, deși lucrurile nu stau așa.

La fiecare întrebare de pe formularul trimis ungurilor este și un scurt text explicativ, care sugerează de fapt cititorilor să răspundă că nu vor sancțiuni, adică ceea ce își dorește premierul să audă.

Prima întrebare începe așa: „Bruxelles-ul a decis să introducă sancțiuni pentru petrol. Sunteți de acord cu sancțiunile de la Bruxelles pentru petrol?”. După care continuă: „Restricțiile ar fi extinse și la livrările de gaz. Sunteți de acord cu sancțiunile pentru livrările de gaz?

„Bineînțeles că o să-l completez, deoarece cred că este important ca oamenii să își exprime opinia”, spune o locuitoare din Budapesta.

Viktor Orban nu este la primul referendum de acest fel. În 2017, de pildă, a organizat o consulare populară împotriva lui George Soros. Și atunci, și acum, rezultatul este pur consulativ.

Care sunt cele 7 întrebări cărora Viktor Orban le sugerează răspunsul

Potrivit hirado.hu, este pentru a 12-a oară când guvernul se adresează celor 8 milioane de cetățeni sub această formă. Locuitorii pot răspunde celor șapte întrebări și online, până la începutul lunii decembrie.

Iată cum este formulat textul chestionarelor:

1. Bruxelles-ul a decis să introducă sancțiuni petroliere După izbucnirea războiului, s-a convenit încă de la început că sancțiunile împotriva Rusiei nu vor acoperi energia. Cu toate acestea, în iunie, la Bruxelles, reprezentanții au decis să interzică importul de petrol și produse petroliere din Rusia. Ungaria s-a zbătut să obțină o scutire, deoarece ar fi fost nevoie de mulți ani și de sute de miliarde de forinți pentru a înlocui țițeiul rusesc. În cazul Ungariei, un embargo petrolier ar duce la probleme grave de aprovizionare și ar reprezenta o povară uriașă pentru economie. Sunteți de acord cu sancțiunile petroliere de la Bruxelles?

2. Sancțiunile ar urma să fie extinse și la livrările de gaz Liderii de la Bruxelles vor să extindă sancțiunile și la livrările de gaze. Economia europeană este semnificativ dependentă de gazul rusesc (dependența Ungariei este de 85%). Perspectiva sancțiunilor în privința gazelor a adus la creșteri ale prețurilor la energie mai mari decât atunci când a izbucnit războiul. Consecințele sunt deja grave. Facturile la utilități au crescut la niveluri record în întreaga Europă. Rusia amenință să întrerupă livrările de gaze ca răspuns la sancțiuni. Acest lucru pune în pericol încălzirea apartamentelor și funcționarea economiei europene. Sunteți de acord cu sancțiunea pentru livrările de gaz?

3. Sancțiunile de la Bruxelles se aplică și în cazul materiilor prime Bruxelles-ul a interzis, de asemenea, importul de combustibili solizi (cum ar fi cărbunele) din Rusia. O interdicție se aplică și pentru oțel și lemn, iar ei vor să o extindă și la alte materii prime. Măsura a dus la creșterea prețurilor, ceea ce a sporit și mai mult povara asupra familiilor. Ca urmare a crizei energetice, Europa are nevoie de o cantitate mai mare de combustibil solid decât înainte și nu își poate acoperi nevoile din producția proprie. Sunteți de acord cu sancțiunile privind materiile prime?

4. Sancțiunile ar urma să fie extinse și la elementele de combustibil nuclear Parlamentul European și mai multe state membre doresc să extindă sancțiunile și la combustibilul nuclear. Centralele nucleare joacă un rol cheie în aprovizionarea cu energie electrică a Europei. O parte semnificativă dintre acestea funcționează cu materiale combustibile rusești, care nu pot fi înlocuite pe termen scurt din cauza condițiilor tehnice. Prin urmare, dacă sancțiunile ar fi extinse și la combustibilul nuclear, ar amenința aprovizionarea stabilă cu energie electrică și ar duce la explozia prețurilor. Sunteți de acord cu sancțiunile privind combustibilul nuclear?

5. Extinderea centralei nucleare de la Paks se află, de asemenea, în vizorul politicii de sancțiuni Centrala nucleară de la Paks este garanția ieftinirii energiei electrice în Ungaria. Aceasta este în curs de extindere cu ajutorul companiilor rusești. Unii doresc ca sancțiunile nucleare să se refere și la extinderea centralei nucleare de la Paks. Potrivit Parlamentului European și unor partide de opoziție, ar trebui să se pună capăt cooperării pentru dezvoltare cu companiile rusești. Suspendarea extinderii ar putea duce la noi creșteri de prețuri și la întreruperi ale aprovizionării. Sunteți de acord cu faptul că investiția de la Paks ar trebui să fie, de asemenea, acoperită de sancțiuni?

6. Politica de sancțiuni afectează și turismul Sancțiunile aduc prejudicii și turismului european, care oricum nu se află într-o situație ușoară în perioada post-pandemică. Din cauza restricțiilor de intrare, numărul turiștilor din Rusia a scăzut semnificativ. Măsura afectează și Ungaria, mai ales dacă ne gândim că numărul persoanelor care sosesc din străinătate este încă sub nivelul dinainte de pandemie. Este un sector care oferă locuri de muncă pentru sute de mii de oameni din țara noastră. Sunteți de acord cu sancțiunea care restricționează turismul?

7. Sancțiunile vor crește prețurile alimentelor și ar putea duce la un nou val de imigrație Sancțiunile au, de asemenea, un impact grav asupra aprovizionării cu alimente. Creșterea prețului la gaz crește foarte mult costurile producției agricole, iar sancțiunile se extind și la anumite componente ale îngrășămintelor. Creșterea prețurilor la alimente în țările în curs de dezvoltare crește riscul de foamete. Acest lucru va duce la valuri și mai mari de migrație și va crește presiunea asupra granițelor Europei. Sunteți de acord cu sancțiunile care determină creșterea prețurilor la alimente?

#referendum #Ungaria #Viktor Orban

Marea Britanie riscă să se confrunte cu o criză de brazi de Crăciun, în urma celei mai fierbinți veri înregistrate vreodată. Cultivatorii avertizează că temperaturile ridicate, lipsa precipitațiilor și seceta au provocat pierderi semnificative în rândul arborilor plantați recent, mulți dintre aceștia nereușind să supraviețuiască primului an, scrie Antena3.ro.

Deși brazii sunt crescuți timp de aproximativ opt ani înainte de a fi tăiați, condițiile meteorologice extreme au stârnit îngrijorări atât în privința recoltei din acest an, cât și a unei posibile penurii în anii următori.

Oliver Combe, în vârstă de 57 de ani, care lucrează la „York Christmas Trees” de 40 de ani, a descris anul acesta drept unul „dificil” pentru cultivatori.

„Pentru prima dată, am înregistrat pierderi în rândul arborilor plantați anul trecut”, a declarat el pentru The Telegraph.

Cultivatorul, care luna trecută a fost selectat să furnizeze bradul pentru sediul Guvernului (Downing Street nr. 10), a explicat că a trecut la plantarea de toamnă, tocmai pentru a permite rădăcinilor să se dezvolte puternic înainte de secetele estivale inevitabile. Cu toate acestea, vara fierbinte și uscată din acest an a dus la pierderea a aproximativ 2.000 dintre cei 15.000 de brazi proaspăt plantați.

„Anul acesta, nu am avut parte de ploi serioase de la Paște încoace”, a spus el.

Lipsa precipitațiilor a făcut, de asemenea, ca îngrășământul să nu poată fi absorbit cu ușurință de arborii mai maturi, ceea ce ar putea afecta creșterea acestora și recoltele viitoare. Astfel, după mai multe veri secetoase consecutive, Combe ia acum în calcul irigarea plantațiilor, o măsură pe care, anterior, a ales să nu o adopte, mizând pe faptul că arborii își vor dezvolta rădăcini mai adânci pentru a-și procura singuri umiditatea necesară.

Menționând că a identificat două iazuri pe proprietatea sa care ar putea servi drept sursă de apă, el a adăugat: „Vom analiza acum posibilitatea irigării. Avem două iazuri și sperăm că vor reține suficientă apă pentru momentele în care vom avea nevoie de ea”.

Referindu-se la vremea caniculară din ultimele veri, el a precizat:

„Vara anului 2018 a fost una destul de extremă. În trecut, consideram că este o excepție, însă verile extrem de călduroase devin acum o normă”.

În Yorkshire, lunile aprilie și mai erau, de obicei, mai secetoase, dar acum perioadele de secetă par să dureze mai mult. Cu toții ne gândim: „Ei bine, situația se va echilibra în august», dar unul dintre terenurile mele este, în continuare, complet uscat.”

Anglia a traversat cea mai secetoasă lună iulie din istoria înregistrărilor meteorologice, cu precipitații de doar 5,6 mm. Totodată, Met Office a precizat că această vară a depășit recordul din 1976, fiind cea mai caldă vară înregistrată vreodată. Temperatura maximă zilnică medie, de 21,3°C, a depășit recordul anterior de 21°C, stabilit în urmă cu 50 de ani.

Combe a declarat că viitorul culturilor de brazi de Crăciun în Anglia este „îngrijorător” și a sfătuit oamenii să nu cumpere bradul înainte de începutul lunii decembrie; până atunci, copacii trec prin câteva episoade de îngheț, ceea ce îi ajută să reziste mai mult timp, potrivit sursei citate.

Marea Britanie se confruntă cu cea mai gravă secetă din ultimii 31 de ani

Pe de altă parte, James Wallis, care administrează ferma Sutton Hall, lângă Lewes (East Sussex), împreună cu soția sa, Ruth, a precizat că impactul asupra afacerii lor a fost sever. Din cauza condițiilor meteorologice, cei doi au pierdut 20.000 de brazi pe care îi plantaseră în urmă cu doi ani.

Wallis a declarat pentru BBC: „Seceta a îngreunat absorbția nutrienților de către arbori, iar unii dintre ei s-au îngălbenit. Consecințele financiare sunt semnificative. Investești o cantitate uriașă de timp și efort pentru a produce un brad de calitate, așa că situația este extrem de dezamăgitoare.”

Un an „dificil” pentru cultivatori

Russell Parkins, președintele Asociației Britanice a Pomilor de Crăciun (British Christmas Tree Association), a declarat că, din cauza condițiilor meteorologice, anul a fost unul „dificil” pentru cultivatori.

„Există suficienți pomi, dar menținerea lor într-o stare bună reprezintă o provocare”, a spus el.

Totodată, el a mai adăugat că:

„Cultivatorii își adaptează constant practicile; observăm, de exemplu, o tendință tot mai pronunțată de plantare în timpul toamnei, ceea ce ajută pomii tineri să-și dezvolte sisteme radiculare puternice pe parcursul lunilor de iarnă. În paralel, cercetările continue privind selecția provenienței contribuie la asigurarea faptului că pomii de Crăciun cultivați în Marea Britanie vor continua să prospere, în pofida schimbărilor climatice.

Datorită acestei expertize și a angajamentului pe termen lung demonstrat de membrii noștri, consumatorii se vor putea bucura în continuare, mulți ani de acum înainte, de pomi de Crăciun de înaltă calitate, cultivați în Marea Britanie”.