Un consilier al președintelui Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că cei doi recruți care au împușcat mortal 11 persoane și au rănit alte 15 într-un poligon de tragere din regiunea rusă Belgorod, Rusia, ar fi comis atacul după o ceartă pe teme religioase.

Alexei Arestovici, un consilier al lui Zelenski, a declarat într-un interviu pe YouTube că atacatorii erau din Tadjikistan și au deschis focul asupra celorlalți după o ceartă pe tema religiei.

Tadjikistanul este o națiune predominant musulmană, în timp ce aproximativ jumătate dintre ruși urmează diferite ramuri ale creștinismului, în principal ortodoxia.

Ministerul rus al Apărării transmisese că atacatorii proveneau dintr-o națiune din Comunitatea Statelor Independente, care grupează nouă foste republici sovietice, inclusiv Tadjikistanul.

Reuters nu a putut confirma imediat comentariile lui Arestovici.

Site-ul de știri independent rusesc Sota Vision a relatat că atacul a avut loc în micul oraș Soloti, aproape de granița cu Ucraina, la aproximativ 105 km sud-est de Belgorod. 11 persoane au fost împușcate mortal și alte 15 au fost rănite la un poligon de tragere din regiunea rusă Belgorod, unde se antrenau recruți pentru a fi trimiși în Ucraina, după ce doi dintre ei au deschis focul.

Ministerul rus al Apărării a recunoscut incidentul într-un comunicat, dar l-a numit „atac terorist”. Victimele erau voluntari „care și-au exprimat dorința de a participa la operațiunea specială”, un termen preferat de Kremlin pentru invazia din Ucraina.

„Baza”, un canal Telegram cu știri despre forțele de ordine, a informat că împușcăturile au avut loc sâmbătă dimineața pe terenul de antrenament militar din districtul Valuiski, la numai 15 kilometri de granița cu Ucraina.

În ultimul timp, regiunea Belgorod, aflată în imediata vecinătate a Ucrainei, a devenit din ce în ce mai frecvent teatrul unor incidente pentru care rușii îi învinuiesc pe ucraineni sau spun că sunt „accidente” – explozii la depozite de armament, de combustibil, centrale electrice sau chiar bombardamente în orașul de reședință, care are peste 300.000 de locuitori, așa cum s-a întâmplat joi.

#Belgorod #masacru #religie

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.