Nu există premisele unei crize umanitare în stânga Nistrului. O spune președintele Parlamentului, Igor Grosu, potrivit căruia regiunea și-a făcut rezerve de păcură și cărbune, pregătindu-se de scenariul în care Gazprom ar sista complet livrările de gaze naturale. Liderul PAS spune că dacă centrala de la Cuciurgan va limita capacitățile de producere a energiei electrică, Chișinăul va procura electricitate de pe piața europeană.

Președintele Parlamentului spune că atenționările unor experți cu referire la declanșarea unei crize umanitare în stânga Nistrului sunt exagerate. Oficialul a dat asigurări că autoritățile vor depune eforturi pentru ca regiunea să fie aprovizionată cu gaze naturale, informează ipn.md.

„Malul stâng și-a făcut rezerve de cărbune și păcură. Deja are de suferit industria, sunt limitate capacitățile de producere a giganților industriali de acolo și asta va avea un impact și asupra cetățenilor care muncesc acolo. Dar nu putem vorbi despre o criză umanitară. Noi trebuie să facem tot posibilul ca să nu admitem așa ceva. Centrala de la Cuciurgan are posibilitatea să producă energie și pe bază de cărbune, este obligată conform procedurilor tehnice să aibă o rezervă de câteva luni. În cazul celui mai trist scenariu, vom face importuri de energie electrică din altă parte. Suntem parte a rețelei europene de electricitate, asta ne permite să procurăm de pe alte piețe”, a spus Igor Grosu în cadrul emisiunii „Puncte de reflecție” de la Vocea Basarabiei.

Potrivit oficialului, dacă Gazprom sistează livrările de gaz, cetățenii din stânga Nistrului vor fi obligați să achite un tarif similar celui pe care-l achită cetățenii din dreapta Nistrului pentru gazul procurat de pe piața internațională.

„Cei din stânga Nistrului trebuie să se învețe a plăti. Nu prea s-au obișnuit cu asta timp de 30 de ani. Să depună efort, așa cum depune cetățeanul de pe malul drept al Nistrului și să nu acumuleze 8 miliarde de dolari datorii. Noi vom face tot posibilul ca să asigurăm țara cu energie electrică, energie termică, gaz, rugămintea e să fim economi, pentru că e vorba de banii noștri. Alternative există, problema e costul acestor resurse”, a mai spus președintele Parlamentului.

Anterior, expertul economic Veaceaslav Ioniță a menționat că cetățenii din regiunea transnistreană achită pentru un metru cub de gaz 1,28 lei. Tariful la gaz pentru cetățenii din dreapta Nistrului este de 29,26 lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cărbune #Igor Grosu #pacura

Groenlanda face o „alegere clară” pentru consolidarea relațiilor cu Uniunea Europeană, a declarat luni, 7 septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timp ce Bruxelles-ul a anunțat un pachet de investiții de 200 de milioane de euro, scriu știrileprotv.ro.

Vorbind la Nuuk, alături de premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, și de premierul danez Mette Frederiksen, von der Leyen a prezentat relația drept un parteneriat în ambele sensuri.

Declarația reînnoită UE-Groenlanda, a spus ea, „reflectă o alegere clară exprimată de Groenlanda de a consolida legăturile cu Uniunea Europeană”, demonstrând în același timp și decizia Europei „de a fi mai prezentă” și mai implicată în Groenlanda și în întreaga regiune arctică.

Președintele american Donald Trump a amenințat în repetate rânduri că va prelua controlul asupra Groenlandei. În luna iulie, el a declarat, la începutul unui summit NATO din Turcia, că „Groenlanda (…) ar trebui să fie controlată de Statele Unite, nu de Danemarca”.

Arctica a urcat rapid pe lista priorităților geopolitice ale Bruxelles-ului. Von der Leyen a afirmat că regiunea a devenit un loc „în care plăcile tectonice ale geopoliticii se ciocnesc”, adăugând că UE are un interes direct în evoluțiile de acolo și pregătește o nouă strategie pentru Arctica, care urmează să fie prezentată în această toamnă.

De asemenea, este de așteptat ca Arctica să ocupe un loc important în discursul privind Starea Uniunii pe care von der Leyen îl va susține săptămâna viitoare, în timp ce Bruxelles-ul pregătește strategia revizuită.

Ea a reiterat că viitorul Groenlandei trebuie decis de populația Groenlandei și de Danemarca.

Vizita de două zile, începută duminică, a avut ca obiectiv transformarea mesajului politic în proiecte concrete. Un oficial al Comisiei a declarat că deplasarea era pregătită de mai multe luni, dar fusese amânată la solicitarea lui Frederiksen din cauza alegerilor din Danemarca din luna martie.

Von der Leyen a semnat o declarație comună reînnoită cu Groenlanda și Danemarca și a anunțat un pachet de 200 de milioane de euro din partea UE pentru parteneriatul din acest an și anul viitor.

La operatorul groenlandez de telecomunicații Tusass, aceasta a lansat un proiect de conectivitate prin satelit menit să îmbunătățească accesul la internet în comunitățile izolate. Bruxelles-ul va sprijini, de asemenea, dezvoltarea hidroenergiei și va colabora cu Groenlanda la proiecte miniere menite să conecteze mai strâns materiile prime ale insulei cu industria europeană.

Declarația mai amplă extinde cooperarea în domenii precum educația, infrastructura, pescuitul, turismul, locuințele, cercetarea, combaterea schimbărilor climatice, protecția civilă, securitatea cibernetică și reziliența regiunii arctice.

Von der Leyen a vorbit și despre relația pe termen lung, afirmând că Executivul european a propus mai mult decât dublarea finanțării UE pentru Groenlanda, până la 530 de milioane de euro, până în 2034.