În vara anului curent, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării recomandă deschiderea numai a taberelor cu sejur de zi, cu respectarea anumitor cerințe pentru prevenirea răspândirii infecției COVID-19, transmite IPN.

Potrivit unei circulare semnate de ministrul Lilia Pogolșa și expediate organelor locale de specialitate în domeniul învățământului, taberele vor trebui să activeze la o capacitate de 50 la sută și să aplice modelul Instrucțiunii privind măsurile de protecție în contextul situației epidemiologice privind COVID-19. Se cere „menținerea distanței fizice de cel puțin 1,5 metri, prevenirea aglomerării, curățarea echipamentelor de protecție, igienizarea și dezinfectarea spațiilor”.

Totodată, elevii, personalul didactic și cel nedidactic vor trebui să fie instruiți în ceea ce privește riscul de infectare cu noul coronavirus și să fie protejată sănătatea elevilor și a personalului din tabere, cu atenție sporită în cazul celor care au boli cronice sau au imunitate scăzută. În tabere va trebui să se efectueze obligatoriu triajul copiilor și al angajaților. În același timp, se cere angajarea mai multor persoane care să supravegheze cum copiii respectă igiena personală.

Personalul antrenat în activitățile din cadrul taberei va trebui să se vaccineze împotriva virusului SARS-CoV-2, iar elevilor să le fie asigurat accesul la spălarea și dezinfectarea mâinilor.

În cazul consumului alimentelor, trebuie să se adopte măsuri sanitaro-igienice stricte, precum și măsuri de distanțare fizică, igienizare, dezinfecție, echipamente de protecție.

Contactat de IPN, Mihail Garbuz, directorul Taberei de odihnă „Camping” de la Vadul lui Vodă, a spus că, practic non-stop, este sunat de părinți și întrebat când vor putea veni copiii să se odihnească. Directorul este de părere că nu există riscul ca elevii să se infecteze cu COVID-19 la tabără, deoarece toate activitățile vor avea loc în aer liber.

„Dacă se cere să activăm la o capacitate de 50 la sută, atunci avem posibilitate să cazăm câte un copil în odaie, dar, de obicei, copiii nu vor să stea singuri în cameră, așa că vom caza maximum doi copii într-o odaie. Dar, în cazul în care Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică va decide că activitatea taberelor este interzisă, ne vom conforma hotărârii”, a menționat Mihail Garbuz.

Tabăra ar putea să-și înceapă activitatea din 15 iunie. Directorul nu a putut spune exact cât vor costa biletele, dar nu e exclus să fie mai scumpe decât în anii precedenți, întrucât și cheltuielile sunt mai mari, fiind necesară achiziția de termometre, echipamente de protecție și dezinfectante.

#echipamente de protectie #organe locale #tabere cu sejur de zi

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.