Compania aeriană belarusă Belavia a anunțat despre anularea zborurilor spre mai multe orașe europene. În perioada 29 mai – 30 iunie, transportatorul nu va mai zbura spre Larnaca, Belgrad, Budapesta și Chișinău din cauza interdicției autorităților aeronautice europene și ucrainene privind utilizarea spațiului său aerian. Acest lucru este raportat pe site-ul companiei aeriene.

Compania precizează că din cauza necesității de a zbura deasupra spațiului aerian al mai multor țări, zborurile către Istanbul vor fi operate după un program modificat.

Transportatorul a subliniat, de asemenea, că în prezent sunt calculate opțiunile posibile pentru rutele de zbor.

Din 29 mai, Rusia va rămâne singura destinație prin care companiile aeriene din Belarus vor putea zbura.

Înainte de aceasta, o serie de state europene au interzis transportatorilor din Belarus să folosească cerul pentru zboruri după incidentul cu aterizarea avionului Ryanair la Minsk și reținerea creatorului canalului Telegram NEXTA Roman Protasevici. Este vorba despre Estonia, Ucraina, Lituania, Letonia (AirBaltic), Singapore, Polonia (LOT) și altele.

Pe 23 mai, Alexander Lukashenko, pentru a-l reține pe Roman Protasevici, a ridicat în aer un luptător MiG-29 și a forțat un avion de pasageri Ryanair să aterizeze de urgență la Minsk. Acțiunile s-au desfășurat sub pretextul că la bordul avionului s-ar afla o bombă.

#Belarus #Belavia

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.