Banca Mondială a prognozat miercuri, 26 octombrie, că preţurile la energie vor scădea cu 11% în 2023, după un salt de 60% în acest an, ca urmare a invaziei ruseşti din Ucraina, transmite Reuters.

Însă, în pofida acestei moderări, preţurile la energie vor fi totuşi cu 75% peste media lor din ultimii cinci ani, subliniază Banca Mondială.

Conform celui mai recent raport Commodity Markets Outlook, publicat miercuri de Banca Mondială, preţul mediu al unui baril de ţiţei Brent ar urma să fie de 92 de dolari în 2023, pentru a scădea până la 80 de dolari în 2024, dar cu toate acestea va fi cu mult peste media multianuală de 60 de dolari.

Conform prognozelor instituţiei financiare internaţionale, exporturile de petrol ale Rusiei ar putea să scadă până la două milioane de barili pe zi ca urmare a embargoului avut în vedere de Uniunea Europeană cu privire la petrolul şi gazele naturale din Rusia, la care se vor adăuga şi restricţiile care vizează asigurarea şi shipping-ul de petrol şi gaze ruseşti, embargou care ar urma să intre în vigoare la data de 5 decembrie.

În plus, un plafon impus preţului petrolului analizat de Grupul celor şapte state puternic industralizate (G7) ar putea afecta şi el livrările de petrol ale Rusiei, însă pentru a deveni eficient este nevoie şi de participarea principalelor economii emergente şi în curs de dezvoltare. Banca Mondială a subliniat faptul că plafonul de preţ avut în vedere de G7 este un mecanism care nu a fost testat.

Banca Mondială susţine că aprecierea dolarului american şi scăderea valorii monedelor majorităţii economiilor în curs de dezvoltare au condus la creşterea preţurilor la alimente şi combustibili, iar asta ar putea agrava insecuritatea alimentară, care afectează deja 200 de milioane de persoane din întreaga lume.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Combinaţia dintre preţurile ridicate la materii prime şi deprecieri persistente ale monedelor se traduce într-o inflaţie mai mare în multe state”, a precizat Ayhan Kose, care a condus echipa de experţi de la Banca Mondială care a realizat acest raport. Potrivit lui Ayhan Kose, economiile emergente şi cele în curs de dezvoltare ar trebui să se pregătească pentru ”o perioadă de şi mai mare volatilitatea pe pieţele financiare şi de materii prime globale”.

Autorii raportului au calculat că deprecierile monetare au făcut ca aproape 60% din economiile emergente şi în curs de dezvoltare care importă petrol să se confrunte cu o majorare a preţului petrolului în monedele locale, după invazia rusească din Ucraina. De asemenea, aproape 90% din aceste economii au asistat şi la o creştere semnificativă a preţului grâului în monedele locale.

Inflaţia preţurilor la alimente a atins o medie de peste 20% în sudul Asiei în primele trei trimestre ale acestui an, în timp ce alte regiuni, inclusiv America Latină, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, Europa de Est şi Asia Centrală, au înregistrat o inflaţie a preţurilor la alimente cuprinsă între 12% şi 15%.

Atât preţurile la gaze naturale cât şi cele la cărbune sunt prognozate să scadă în 2023, faţă de valorile record atinse în 2022, însă preţurile la gaze naturale în Europa ar putea fi de aproape patru ori mai mari decât media lor din ultimii cinci ani.

Grupul Băncii Mondiale, una dintre cele mai mari surse de finanţare şi expertiză pentru ţările în curs de dezvoltare, ia măsuri rapide şi complexe pentru a ajuta ţările în curs de dezvoltare să îşi consolideze reacţia faţă de provocările generate de pandemie.

#banca mondiala #energie #estimări #prețuri

Autoritățile din Turcia au anunțat astăzi, 30 septembrie, că închide portalul de ştiri independent T24, reproşându-i „propaganda LGBT”, ca parte a unei campanii de reprimare începută la mijlocul lunii septembrie şi intitulată „Familia mea este în siguranţă”, scrie G4media.ro. Portalul afirmă că a aflat despre decizia Ministerului Justiţiei, publicată de mai multe canale de presă, fără a fi însă notificat în mod oficial.

T24 era încă accesibil miercuri şi indica că nu ştie dacă măsura „se referă la toate publicaţiile sale, pe lângă conturile sale de pe reţelele sociale”.

„Conturile de internet şi reţelele sociale ale T24, un portal de ştiri online care a publicat anul trecut 118 conţinuturi de propagandă LGBT, au fost închise de tribunalul de primă instanţă din Istanbul. Decizia a fost transmisă Direcţiei pentru securitate cibernetică pentru punere în aplicare”, se arată în comunicatul ministerului.

Potrivit sursei citate, comunitatea LGBT+ din Turcia s-a văzut afectată, din 12 septembrie, de măsuri pe scară largă din partea autorităţilor, care au închis un număr mare de conturi de social media. Autorităţile au efectuat ulterior noi arestări în urma unor proteste organizate în cele trei oraşe mari ale ţării, Ankara, Istanbul şi Izmir.

Homosexualitatea nu este pedepsită penal în Turcia, dar este larg dezaprobată, iar homofobia este răspândită până în vârful statului. Preşedintele Recep Tayyip Erdogan califică în mod frecvent comunitatea LGBT+ drept „perversă” şi îi atribuie scăderea drastică a natalităţii în Turcia.