Cel mai sumbru scenariu ar fi ca Federația Rusă să bombardeze liniile electrice care asigură interconectarea Republicii Moldova cu Ucraina. O spune vicepremierul Andrei Spînu, potrivit căruia în eventualitatea în care Moldova rămâne fără infrastructura necesară pentru a importa energie electrică, vor avea loc deconectări masive în toată țara. De asemenea, vicepremierul spune că în cazul în care Gazprom sistează complet livrările de gaz, vor fi deconectate temporar de la energie electrică localitățile unde nu există instituții sociale importante.

Vicepremierul Andrei Spînu nu exclude scenariul deconectărilor în evantai a localităților pentru a economisi energia electrică. Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă Gazprom nu va mai vinde gaz Republicii Moldova, iar Centrala de la Cuciurgan va ajunge în incapacitatea de a mai produce energie electrică.

„Unul dintre scenarii este că Gazprom nu mai livrează gaz Republicii Moldova deloc, asta înseamnă că MGRES nu va produce deloc energie pentru malul drept. În condițiile în care infrastructura energetică din Ucraina este bombardată și ucrainenii au interzis exporturile, singurul lucru care ne rămâne este piața internă și importurile din România și UE. Piața internă este sub 10%, odată ce va începe sezonul de încălzire, va crește pentru că Termoelectrica și CET Nord vor produce mai mult, dar oricum nu este suficient. La moment, analizăm planul de deconectare targetată, doar atât cât este nevoie, fără să ajungem la deconectări masive”, a spus Andrei Spînu în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Potrivit vicepremierului, vor fi selectate localitățile unde impactul deconectărilor nu va fi unul foarte mare, localități care nu dispun de instituții sociale importante. Municipiile Chișinău și Bălți ar putea fi scutite de deconectări. Totuși, dacă Rusia va bombarda liniile electrice de interconectare cu Ucraina, toată țara va rămâne în beznă.

„Scenariul deconectărilor masive este un scenariu care ar putea avea loc. Se vor deconecta pe o oră 20 de localități, apoi următoarele și tot așa, pe rând. S-ar putea ca în toate localitățile să fie deconectări, în afară de centrele mari care au spitale și care nu pot fi deconectate. Cel mai sumbru scenariu ar fi ca Federația Rusă să bombardeze liniile de conectare a Republicii Moldova cu Ucraina, ca tehnic să nu putem importa energie. Într-un astfel de scenariu s-ar putea ca și Chișinăul să fie deconectat pe sectoare, în suburbii, pentru că nu va exista o altă soluție”, a mai spus vicepremierul Andrei Spînu.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a anunțat că pentru astăzi, 28 octombrie, Republica Moldova are, în continuare, un deficit de 7,8% de energie electrică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit oficialului, prin intermediul Energocom energia necesară va fi preluată de la Transelectrica România, conform contractului de avarie.

#deconectari #energie electrica #Spinu

Preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat luni, 26 octombrie, că reprezentanţi ai Ucrainei, SUA, UE şi NATO se vor întâlni săptămâna aceasta la Bruxelles pentru a discuta despre garanţiile de securitate pe care le-ar putea primi ţara sa în perioada postbelică, în cazul unui acord de pace cu Rusia, relatează Antena3.ro.

Într-un interviu acordat postului de televiziune TSN, liderul de la Kiev a spus că această reuniune va avea loc „marţi sau miercuri”, dar nu a precizat dacă intenţionează să se deplaseze la Bruxelles pentru a participa la discuţii. Totodată, el a mai spus că UE va fi reprezentată „la nivel prezidenţial” şi NATO „la nivel de secretar general”.

Întrebat despre posibila participare a lui Volodimir Zelenski şi a emisarilor americani Steve Witkoff şi Jared Kushner la aceste discuţii, consilierul pentru comunicare al preşedintelui ucrainean a declarat agenţiei EFE că nu poate confirma în prezent acest lucru din cauza „unei schimbări de planuri ale părţii americane”.

Emisarii americani s-au întâlnit săptămâna trecută la Oslo cu Zelenski, apoi şi cu preşedintele rus Vladimir Putin la Sankt Petersburg. În urma acestor întâlniri, Rusia şi Ucraina au convenit să reia negocierile mediate de SUA, o reuniune trilaterală Ucraina-Rusia-SUA urmând să se desfăşoare în noiembrie.

Zelenski: „Garanțiile noastre de securitate sunt garanțiile noastre și nu pot fi dictate de ruși”

Referindu-se la această reuniune în acelaşi interviu acordat postului TSN, Zelenski a spus că doreşte să obţină armistiţii parţiale cu Rusia pentru oprirea atacurilor pe mare şi asupra infrastructurilor energetice, precum şi progrese către o întâlnire directă pe care i-o solicită lui Putin pentru a negocia încheierea războiului.

Implicarea NATO în asigurarea garanțiilor de securitate pentru Ucraina va fi „fără îndoială” una din solicitările pe care președintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să le facă la viitoarele negocieri trilaterale de pace Kiev-Moscova-Washington, programate la începutul lunii noiembrie. Zelenski a subliniat drept prioritară necesitatea unor garanții de securitate solide pentru Ucraina, pentru încheierea unui acord de pace cu Rusia, informează Kyiv Independent.

„Garanțiile noastre de securitate sunt garanțiile noastre și nu pot fi dictate de partea rusă. Restricțiile impuse asupra armatei noastre și neutralitatea Ucrainei nu sunt discutabile”, a spus Zelenski, într-un interviu TV.

Astfel, dacă Ucrainei nu i se va permite să adere la NATO, țările europene și SUA ar trebui să fie de acord să extindă pactul defensiv al articolului 5 al Alianței Nord-Atlantice și la Ucraina.

Ucraina ar trebui, de asemenea, să mențină o armată puternică, după încheierea unui acord de pace.

„Cea mai bună, după părerea mea, este NATO plus o armată ucraineană puternică, ca parte a alianței”, a spus Zelenski. „Dacă avem suficiente resurse financiare, vreau să păstrăm armata la 800.000 de oameni. Noi decidem singuri cum va fi armata noastră. Dacă suntem în NATO, numărul poate fi de 800.000 sau mai puțin. Dar va fi o întrebare despre cine este dispus să finanțeze sau să co-finanțeze cu noi”, a precizat liderul de la Kiev.