Rusia a anunţat sâmbătă, 29 octombrie curent, că îşi suspendă participarea la acordul mediat de ONU ce asigură transportul pe Marea Neagră al cerealelor ucrainene, vitale pentru aprovizionarea alimentară a ţărilor sărace, după atacul cu drone care a vizat în timpul dimineţii nave ruseşti în Crimeea. Ministerul rus al Apărării a declarat că forțele ucrainene, cu ajutorul dronelor, au atacat navele Flotei Mării Negre din Sevastopol, cel mai mare oraș din Crimeea anexată de Rusia.

„Având în vedere… actul terorist al regimului de la Kiev cu participarea experților britanici împotriva navelor Flotei Mării Negre și a navelor civile implicate în asigurarea securității „coridorului de cereale”, partea rusă suspendă participarea la punerea în aplicare a acordurilor privind exportul de produse agricole din porturile ucrainene”, a precizat Ministerul într-o declarație.

Într-o declarație separată, Ministerul rus de Externe a declarat că, în urma atacurilor asupra navelor rusești, „partea rusă nu poate garanta siguranța navelor civile de mărfuri uscate care participă la „Inițiativa Mării Negre” și suspendă implementarea acesteia pentru o perioadă nedeterminată.

Ministrul rus al Agriculturii, Dmitri Patrușev, a declarat mai devreme că Rusia este pregătită să furnizeze gratuit până la 500.000 de tone de cereale țărilor sărace în următoarele patru luni, cu asistență din partea Turciei.

„Ținând cont de recolta din acest an, Federația Rusă este pe deplin pregătită să înlocuiască cerealele ucrainene și să livreze livrări la prețuri accesibile tuturor țărilor interesate”, a declarat el.

Anterior, Stephane Dujarric, un purtător de cuvânt al secretarului general al ONU, Antonio Guterres, făcuse apel la părți să reînnoiască pactul: „Subliniem urgența de a face acest lucru pentru a contribui la securitatea alimentară în întreaga lume și pentru a atenua suferința pe care această criză globală a costului vieții o provoacă miliardelor de oameni”.

Ce urmărește Rusia?

Decizia Rusiei nu este chiar surprinzătoare. Analiștii se așteptau ca Moscova să găsească un pretext pentru o eventuală renegociere a acordului care expiră în noiembrie, în speranța că astfel va pune presiune pentru a obține ridicarea unor sancțiuni.

În urmă cu două săptămâni, Rusia semnala asta punând condiții pentru a accepta continuarea înțelegerii prin care cerealele ucrainene sunt transportate pe Marea Neagră printr-un culoar special securizat și supervizat de ONU și Turcia. Astfel, un reprezentant al Moscovei i-a spus unui oficial de rang înalt al Națiunilor Unite că va accepta prelungirea acordului numai dacă Occidentul ridică din sancțiuni, pentru a facilita exporturile ruse de produse agricole și de îngrășăminte ale Rusiei.

Trebuie precizat că exportul de îngrășăminte agricole și cereale ruse nu este vizat de sancțiuni, ci este permis, în virtutea acordului mediat de președintele Recep Tayyip Erdogan. Rusia susține însă că impactul general al sancțiunilor occidentale asupra logisticii, plăților, transportului maritim și asigurărilor o împiedică să exporte îngrășăminte și produse chimice cum ar fi amoniacul și că relaxarea acestor restricții a fost o parte esențială a acordului semnat în iulie și având drept garanți Turcia și ONU.

#Cereale #Rusia #Sevastopol

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.