Negocieri între președintele rus Vladimir Putin și președintele american Joe Biden ar putea avea loc, dacă Statele Unite ar fi dispuse să asculte îngrijorările Rusiei și să revină la discuțiile despre garanțiile de securitate, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, la postul tv Rusia 1.

Dmitri Peskov a fost întrebat ce ar putea constitui o platformă pentru astfel de negocieri.

„Dorința Statelor Unite de a asculta îngrijorările noastre”, a răspuns el. „Aceasta este, de fapt, dorința ca Statele Unite să se întoarcă la situația din decembrie-ianuarie și să se întrebe: oferta Rusiei nu ni ne potrivește, dar poate ar merita să ne așezăm la masa negocierilor?”, a mai spus Dmitri Peskov.

Mai devreme în cursul lunii octombrie, Vladimir Putin declarase că nu vede o necesitate în a negocia cu Joe Biden, spunând că „deocamdată nu există o platformă pentru niciun fel de negocieri”.

În decembrie anul trecut, Ministerul rus de Externe a publicat un draft de acord privind garanțiile de securitate pe care Moscova le așteaptă de la Statele Unite și NATO. Printre altele, proiectul prevedea că alianța nord-atlantică nu se va mai extinde spre est și că va refuza aderarea Ucrainei; de asemenea, erau introduse restricții privind desfășurarea de arme ofensive, în special arme nucleare.

Ulterior au avut loc mai multe rânduri de discuții în diverse formate, dar nu s-a ajuns la niciun acord. În ianuarie 2022, SUA și NATO au trimis Rusiei un răspuns scris la propunerile Moscovei: Occidentul nu face nicio concesie de principii pentru Rusia și a indicat direcția pentru negocieri viitoare. După începerea războiului în Ucraina, dialogul între părți nu a mai fost reluat.

#Dmitri Peskov #Kremlin

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.