Ministrul de externe al președintelui Vladimir Putin, Serghei Lavrov, a spus că speră că președintele SUA, Joe Biden, își va aminti criza rachetelor cubaneze din 1962 în abordarea războiului din Ucraina, relatează Reuters.

Invazia Ucrainei de către Rusia a declanșat cea mai mare confruntare între Moscova și Occident de la criza din Cuba, când Uniunea Sovietică și Statele Unite au fost aproape de un război nuclear.

Atunci, președintele american John Kennedy a descoperit că liderul sovietic Nikita Hrușciov a desfășurat rachete nucleare în Cuba după invazia eșuată din Golful Porcilor (o încercare a exilaților cubanezi, susținută de SUA, de a răsturna regimul comunist, dar care a fost dejucată de Cuba), iar SUA au trimis rachete nucleare în Italia și Turcia.

Într-un interviu pentru un documentar al televiziunii de stat ruse despre criza rachetelor, ministrul de externe Serghei Lavrov a spus că există asemănări între criza din Cuba din 1962 și războiului din Ucraina, în mare parte pentru că Rusia este acum amenințată de armele occidentale în Ucraina.

„Sper că în situația de astăzi, președintele Joe Biden va avea mai multe oportunități de a înțelege cine dă ordine și cum. Această situație este foarte tulburătoare. Diferența este că în îndepărtatul 1962, Hrușciov și Kennedy și-au găsit puterea de a da dovadă de responsabilitate și înțelepciune, iar acum nu vedem o asemenea bunăvoință din partea Washingtonului și a sateliților săi”, a spus Lavrov.

Un purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe a refuzat să comenteze declarațiile lui Lavrov, dar a subliniat comentariile anterioare despre menținerea liniilor de comunicare deschise cu Moscova.

Principalii generali americani și ruși au purtat discuții telefonice luni pentru prima dată din mai, la o zi după ce miniștrii apărării din SUA și Rusia au vorbit pentru a doua oară în trei zile după ce nu au mai vorbit din mai. Pe 27 octombrie 1962, lumea s-a apropiat de război nuclear când un căpitan de submarin sovietic a vrut să lanseze o armă nucleară după ce Marina SUA a aruncat grenade antisubmarin în jurul submarinului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ulterior, Kennedy a fost de acord în secret să retragă toate rachetele din Turcia astfel ca și Hrușciov să retragă toate rachetele din Cuba. Criza a fost „dezamorsată”, deși a devenit un simbol al pericolelor rivalității dintre superputeri în Războiul Rece.

Președintele Vladimir Putin motivează conflictul din Ucraina, printre altele, prin respingerea de către Occident a îngrijorărilor Rusiei cu privire la securitatea Europei post-sovietice și, în special, extinderea alianței militare NATO spre est.

Statele Unite și aliații săi europeni spun că îngrijorările Rusiei sunt exagerate și nu pot justifica invazia unui fost vecin sovietic ale cărui granițe le-a recunoscut Moscova după prăbușirea Uniunii Sovietice din 1991. Ucraina spune că va lupta până când îi va alunga pe toți rușii de pe teritoriul său. Întrebat ce ar trebui să facă Rusia acum în actuala criză, Lavrov a spus:

„Pregătirea Rusiei, inclusiv a președintelui Vladimir Putin, pentru negocieri rămâne neschimbată”.

#Lavrov #Putin #razboi #SUA

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.