Președinta Republicii Moldova a acordat un interviu în exclusivitate pentru Digi24. În dialog, Maia Sandu a spus că serviciile secrete de la Moscova, împreună cu partidele pro-ruse din Republica Moldova sunt în spatele protestelor din ultima vreme, și că Rusia se folosește de nemulțumirile oamenilor pe fondul scumpirilor uriașe, pentru a destabiliza guvernul de la Chișinău.

„Dintre grupările corupte care au furat foarte mulți bani din Republica Moldova și serviciile secrete ale Federației Ruse, partidele pro-ruse din Republica Moldova care au același scop și anume destabilizarea Republicii Moldova. Aceste aceste grupări folosesc nemulțumirea cetățenilor, și e firesc să fie oamenii nemulțumiți atunci când inflația este atât de înaltă, atunci când prețurile au crescut atât de mult. Repet, prețurile. Tarifele la gazele naturale în Republica Moldova au crescut de șapte ori în ultimele 12 luni și sunt de două ori mai mari decât tariful pe care îl plătește consumatorul din România. Aceste clanuri corupte folosesc nemulțumirea cetățenilor ca să provoace aceste acțiuni de destabilizare”, a precizat Maia Sandu.

Șefa statului consideră că este importantă combaterea corupției, pentru că din cauza acestui fenomen, suntem și într-o „situație energetică dificilă”.

„Noi înțelegem care este obiectivul lor. Pentru noi este foarte important să reușim în eforturile noastre de reformare a justiției în eforturile de consolidare a independenței instituțiilor de combatere a corupției. Pentru că corupția a fost o mare problemă pentru Republica Moldova, și din cauza acestei corupții suntem astăzi inclusiv în această situație energetică dificilă, pentru că banii nu au fost investiți în proiecte de securitate energetică, au fost furați și folosiți pentru scopuri personale”, a menționat Sandu.

Aceasta a reiterat că într-un stat democratic, fiecare are dreptul să protesteze, dar când pentru organizarea acțiunilor de protest se folosesc „bani furați”, autoritățile „trebuie să intervină”.

„Știm că este greu. În același timp suntem determinați să apărăm democrația, oamenii. Sunt în drept să protesteze, dar atunci când la proteste se folosesc bani furați, bani murdari, și când aceste proteste au ca scop răsturnarea ordinii constituționale, atunci evident că instituțiile statului trebuie să intervină și să protejeze cetățenii”, a subliniat șefa statului.

Având în vedere că există informații în documentele serviciilor secrete care dovedesc că Federația Rusă ar fi este în spatele acestor mișcări din Republica Moldova, președinta a venit cu un mesaj adresat Moscovei prin care cere respectarea suveranității și integrității teritoriale ale țării noastre.

„Vrem să ne fie respectată suveranitatea, vrem să ne fie respectată integritatea teritorială. Vrem să ne fie respectată alegerea și alegerea noastră este să construim o țară democratică și să continuăm drumul nostru spre Uniunea Europeană, pentru că noi credem că doar în Uniunea Europeană avem șansa să rămânem și să consolidăm un stat democratic, și să consolidăm această democrație”, a punctat Maia Sandu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#gaze naturale #Maia Sandu #prețuri

Suedezii sunt chemați duminică la urne pentru alegeri parlamentare considerate un test privind posibila intrare a extremei drepte în guvern, relatează știrileprtv.ro.

Secțiile de vot s-au deschis la ora 06:00 GMT (9:00, ora Moldovei) și se vor închide la ora 18:00 GMT (21:00, ora României).

Incertitudinea planează asupra rezultatului scrutinului, în condițiile în care diferența s-a redus între blocul de centru-stânga, considerat învingător acum câteva săptămâni, și dreapta aflată la putere, aliată cu Democrații din Suedia, o formațiune antiimigrație cu rădăcini în mișcarea neonazistă.

Sondajele de opinie arată că alianța de opoziție de centru-stânga se află ușor în frunte, Magdalena Andersson, din partea Social-Democraților, fiind favorită pentru a deveni din nou prim-ministru după patru ani petrecuți în opoziție, însă avantajul blocului său s-a redus considerabil în ultimele zile ale campaniei.

În căutarea unui al doilea mandat consecutiv, la rândul său, prim-ministrul Ulf Kristersson, liderul Partidului Moderaților (conservator), a promis să ofere portofolii ministeriale partidului lui Jimmie Akesson, care, de la alegerile parlamentare din 2022 și după ce a obținut un scor de peste 20%, a susținut până acum guvernul în Parlament fără a face parte din executiv.

„Am convenit să facem campanie pe baza unui program care vizează formarea unui guvern de majoritate comun, pe care eu îl voi conduce”, a explicat Ulf Kristersson la sfârșitul lunii august pentru Reuters.

Prim-ministrul în exercițiu afirmă că prin cooperarea sa cu Partidul Democraților, începând din 2022, Suedia a putut să înregistreze o creștere economică puternică, să scadă prețurile la energie și alimente, să reducă violența bandelor și să aducă numărul solicitanților de azil la un nivel istoric scăzut.

În ultimii patru ani, guvernul a eliminat statutul de rezident permanent pentru refugiați, care pot fi acum expulzați pentru „comportament necorespunzător”, și a înăsprit condițiile de acordare a ajutoarelor sociale.

Numărul solicitanților de azil a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii patruzeci de ani, dar, deși Ulf Kristersson dorește acum să se concentreze pe politica de integrare, Partidul Democraților din Suedia (SD) vrea să meargă mai departe.

„În Suedia se aplică cultura suedeză, limba suedeză, legile suedeze, normele suedeze, morala suedeză și tradițiile suedeze”, insistă deputatul SD Mattias Karlsson, apropiat al lui Jimmie Akesson. „Dacă nu poți să accepți asta, trebuie să-ți găsești un alt loc unde să trăiești”, spune el.

Alegerile suedeze au loc la câteva zile după ce partidul extremist german „Alternative für Deutschland” (AfD) a obținut primul loc în cadrul unor alegeri regionale și în contextul în care Marine Le Pen conduce în sondajele pentru alegerile prezidențiale din Franța de anul viitor.

Normalizare sau schimbare radicală?

Pentru unii analiști, intrarea în guvern a partidului de extremă dreaptă, care și-a prezentat anul trecut scuze oficiale pentru legăturile sale istorice cu nazismul și antisemitismul, ar confirma succesul procesului de „de-demonizare” condus de Jimmie Akesson.

„Aceste alegeri sunt un referendum în privința Partidului Democraților din Suedia, pentru a afla dacă vom continua sau nu să ne îndreptăm pe o pantă de extremă dreaptă”, estimează comentatorul politic Jan Guillou.

Măsuri pe care mulți suedezi le-ar fi considerat acum zece ani ca o respingere a valorilor progresiste ale țării au fost acceptate acum de o mare parte a spectrului politic, în special înăsprirea politicii în materie de imigrație.

Dreapta și stânga converg asupra unor puncte esențiale în ochii alegătorilor, precum consolidarea sistemului de protecție socială, continuarea sprijinului acordat Ucrainei, reînarmarea țării sau măsurile în favoarea puterii de cumpărare.

„Cred că veți asista la o normalizare treptată a Democraților din Suedia”, afirmă Lars Tragardh, un istoric care a supervizat publicarea, anul trecut, de către guvern, a unei liste ce cuprindea valorile patrimoniului cultural suedez, considerată de detractorii săi ca fiind prea restrictivă și exclusivistă.

Opoziția denunță, dimpotrivă, riscul ca Suedia să-și schimbe fața.

„Dacă Democrații din Suedia ar intra în guvern, acest lucru ar avea un impact extrem de negativ asupra idealurilor progresiste ale țării noastre”, se teme Birgitta Ohlsson, ministrul afacerilor europene între 2010 și 2014, în prezent deputată a Partidului de Centru, una dintre cele patru formațiuni ale blocului de centru-stânga. „Am observat deja efectele atunci când se aflau în afara guvernului, iar acum ar fi de zece ori mai rău”, crede ea.

Într-un mesaj de campanie publicat pe rețelele sociale, șefa blocului de stânga, fostul prim-ministru social-democrat Magdalena Andersson, crede că alegerea alegătorilor nu se va referi la numirea lui Ulf Kristersson în funcția de prim-ministru, ci la faptul dacă Democrații din Suedia vor modela politica țării în materie de apărare, educație, cultură și finanțe. „Ar fi o Suedie cu totul diferită”, a avertizat ea.

În cazul unei victorii, Magdalena Andersson va trebui să facă față unei provocări majore: formarea unei coaliții stabile între partidul său, Verzii, Partidul de Stânga și Partidul de Centru. Deși cele patru partide sunt, în general, de acord asupra mai multor aspecte, precum creșterea prestațiilor sociale și a cheltuielilor publice, ele au opinii divergente cu privire la alte chestiuni cheie, cum ar fi impozitarea miliardarilor sau construirea de noi centrale nucleare, iar Partidul de Centru refuză să facă parte din același guvern cu Partidul de Stânga.