Europa riscă să se confrunte cu o criză a gazelor naturale în iarna 2023-2024, a avertizat joi Agenţia Internaţională a Energiei (AIE), care a îndemnat guvernele să ”acţioneze imediat”, în special prin diminuare cererii de gaz, relatează AFP.

Circa 30 de miliarde de metri cubi de gaz ar putea lipsi Europei anul viitor în cazul unei sistări complete a livrărilor din Rusia, dar şi ca urmare a creşterii economice a Chinei ce ar urma să absoarbă o mare parte din gazul natural lichefiat (GNL), potrivit estimărilor AIE.

Într-un asemenea scenariu, depozitele europene de gaze vor fi umplute numai la un nivel de 65% la începutul iernii 2023-2024, faţă de 95% în prezent, scrie agerpres.ro.

” ‘Perna’ oferită de nivelurile rezervelor actuale, precum şi scăderea recentă a preţului gazului şi temperaturile neobişnuit de blânde, nu ar trebui să conducă la concluzii prea optimiste despre viitor”, avertizează AIE, care subliniază că în vara anului 2023 condiţiile geopolitice şi economice mondiale pentru aprovizionarea şi completarea rezervelor ar putea fi diferite de cele de anul acesta, în sens negativ.

Vara aceasta, umplerea depozitelor de gaz a fost favorizată de ”factori-cheie care s-ar putea să nu se mai repete în 2023”, a atras atenţia la o conferinţă de presă online directorul AIE, Fatih Birol.

El a menţionat astfel poziţia Rusiei, ţară care, în pofida sancţiunilor ce i-au fost impuse pentru agresiunea contra Ucrainei, a livrat totuşi în volume aproape normale gaz Europei în primul semestru al anului, abia apoi aceste livrări fiind diminuate, iar prin gazoductul Nord Stream 1 sistate complet, mai întâi prin decizia Rusiei şi în final în urma exploziilor care au avariat acest gazoduct şi Nord Stream 2.

Volumul de gaz livrat Europei de Rusia în 2022 ar putea fi de circa 60 de miliarde de metri cubi, nivel ”foarte improbabil” să mai poată fi atins anul viitor, când livrările de gaz rusesc către UE ar putea chiar să înceteze complet, mai notează AIE.

Producţia mondială de GNL ar putea să crească, dar cu numai aproximativ 20 de miliarde de metri cubi, iar dacă importurile chineze vor reveni în 2023 la nivelul din anul 2021 vor absorbi cea mai mare parte din această creştere, mai estimează analiza AIE.

Odată cu relaxarea preţurilor gazului toamna aceasta şi cererea limitată de vremea blândă, ”există riscul unui exces de încredere care se insinuează pe tema aprovizionării cu gaz a Europei. Or, nu am ajuns încă la capătul durerilor”, a mai avertizat Fatih Birol.

Guvernele trebuie aşadar ”să ia măsuri urgente imediat pentru accelerarea eficienţei energetice, pentru desfăşurarea energiilor regenerabile, a pompelor de căldură şi a oricărui alt mijloc de reducere structurală a cererii de gaz”, subliniază directorul AIE, care săptămâna viitoare se va întâlni cu mai mulţi reprezentanţi ai guvernelor europene pentru a trage ”semnalul de alarmă pentru iarna viitoare”.

Agenţia Internaţională a Energiei urmează să publice în curând şi o ”foaie de parcurs” cu propuneri de soluţii concrete care ”ar permite să avem rezervele pline la 95% la începutul sezonului rece 2023-2024 şi reducerea structurală a consumului de gaz în timpul iernii”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-a asigurat joi, 20 august, pe premierul bulgar, Rumen Radev, că un eventual atac al Iranului împotriva Bulgariei va fi interpretat drept un atac împotriva întregii Alianţe Nord-Atlantice, aşa cum este stabilit de principiul apărării colective în articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord. Anunțul lui Rutter vine după ce ziarul britanic Financial Times a scris că Teheranul examinează posibile atacuri de represalii împotriva SUA în sud-estul Europei, transmite antena3.ro.

Acest mesaj transmis de Rutte este menţionat într-un comunicat emis de guvernul de la Sofia, după ce premierul bulgar Rumen Radev a avut o convorbire telefonică cu secretarul general al NATO, scrie EFE, preluată de Agerpres.

Rutte: Va fi tratat ca un atac împotriva NATO

Acesta din urmă „i-a confirmat personal” lui Radev sprijinul deplin şi disponibilitatea forţelor NATO din regiune de a reacţiona şi neutraliza orice ameninţare, se mai arată în comunicat.

„Orice atac împotriva unui stat membru al NATO va fi tratat în mod categoric drept un atac împotriva Alianţei, cu toate măsurile care decurs din Tratatul Atlanticului de Nord”, a spus Rutte, conform aceluiaşi comunicat.

Financial Times (FT) a scris miercuri că forţele iraniene evaluează posibilitatea de a ataca obiective americane în Europa dacă preşedintele american Donald Trump intensifică războiul. Ziarul britanic citează două surse de la Teheran „apropiate regimului” şi care s-au referit la active americane din sud-estul Europei, inclusiv în Bulgaria.

Parlamentul bulgar a autorizat luna trecută desfăşurarea a până la opt avioane-cisternă americane la baza aeriană Bezmer. Astfel de avioane sunt folosite pentru operaţiunile de realimentare în zbor a avioanelor de vânătoare şi bombardament angajate în atacurile contra Iranului.

Potrivit presei locale din Bulgaria, două aeronave de acest fel sunt staţionate în prezent la baza Bezmer, dar Ministerul Apărării de la Sofia nu a confirmat oficial niciun număr.

Conform uneia dintre sursele citate de Financial Times, printre potenţialele ţinte ale represaliilor iraniene se numără şi Cipru, ţară unde o bază aeriană britanică a fost deja atacată de o dronă în martie, precum şi cablurile de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz.