Contul de Telegram al deputatului PAS, Dumitru Alaiba, i-ar fi fost spart, iar cineva străin s-ar fi conectat la mesajele sale. Afirmația a fost făcută în această dimineață, 4 noiembrie.

Alaiba afirmă că de această „spargere” ar putea fi la mai mulți cetățeni, motiv pentru care îi îndeamnă să-și verifice conturile.

„Cineva, se pare, mi-a spart contul de telegram și s-a conectat la mesajele mele. Poate fi cazul mai multor oameni. Verificați în setări dacă nu cumva aveți și voi oaspeți și spuneți-mi în comentarii sau în privat, să vedem cine a mai pățit-o. Pur din curiozitate. Am văzut nu știu ce cod de logare și mă uitam prin setări. Când colo – bună ziua. Cineva cu vreun VPN din Lituania stă aciuat pe contul meu de telegram bine-merci. Verificați și fiți atenți, nu dați click pe linkuri aleatorii. Să nu uităm că suntem și noi în război. În unul hibrid, în care FSB și alte servicii, chiar dacă e foarte ocupat cu Ucraina, mai au resurse și pe noi. Și, după posibilitate, folosiți poate alte messengere, mai securizate”, îndeamnă Alaiba.

Precizăm că, fondatorii Telegramului sunt frații ruși Nicolai și Pavel Durov, care a prezentat cererea rețelei în august 2013. În ciuda acestui fapt, adevăratul succes a venit relativ recent. Spre deosebire de unii dintre concurenții săi direcți, cum ar fi Semnal, Telegram nu aplică în mod implicit criptare end-to-end (cap la cap sau E2E) în mesaje. Acest sistem previne ca orice mesaj interceptat de o terță parte să fie imposibil de descifrat. Cu toate acestea, există o modalitate de a activa Telegram, astfel încât să folosească acel sistem de criptare. Trebuie doar să folosești opțiunea „chat secret”.

#canal de telegram #Dumitru Alaiba #spart #Telegram

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.