Irina Vlah adresează un mesaj Parlamentului European și membrilor Comitetului Parlamentar de Asociere Moldova-UE, declarând că autonomia pe care o conduce este marginalizată în procesul comunicării internaționale. Guvernatoarea sugerează că este „imperios necesară” o revizuire a poziției administrației centrale față de administrația publică de la Comrat.

„Cu privire la textul Proiectului de declarație și recomandări, aprobat în cadrul celei de-a douăsprezecea reuniune a Comitetului parlamentar de asociere UE – Republica Moldova, care a avut loc la 1 noiembrie, la Chișinău, considerăm necesar să venim cu unele precizări”, își începe Vlah mesajul.

Guvernatoarea Găgăuziei susține că regiunea salută statutul Moldovei de țară-candidată pentru aderare la Uniunea Europeană. În același timp, ea susține că prevederile Proiectului, care se referă la Găgăuzia, „sunt formulate într-o manieră exagerată, cu schimbare de accente și, prin urmare, nu reflectă situația reală” din regiune.

„Un caz recent, în această ordine de idei, îl constituie vizita doamnei Maia Sandu, în 2 septembrie a.c., la Comrat, când protocolul prezidențial a exclus întrevederea Șefei statului cu Guvernatoarea Găgăuziei. (Presa autohtonă a reflectat subiectul.) Prin urmare, prezența Guvernatoarei la întâlnirea Președintei M. Sandu cu membrii Adunării Populare a Găgăuziei s-a produs la discernământul și insistența proprie”, se plânge Vlah.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Oficiala de la Comrat comunic europenilor că șefa statului a vizitat de două ori Autonomia și în ambele cazuri a preferat să evite întâlnirea cu ea. De asemenea, ea se mai plânge pe faptul că în martie a fost exclusă din noua componență a Consiliului Suprem de Securitate (CSS), iar Președinția i-a comunicat că „va fi invitată neapărat, atunci când vor exista subiecte ce vizează Autonomia”.

„O monitorizare a discursurilor publice actuale, lansate de Guvernatoarea Găgăuziei, ar scoate în evidență corectitudinea și integrarea tuturor demersurilor și activităților noastre în marja prevederilor constituționale și ale Legii „Despre statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), adoptat de Parlamentul Republicii Moldova la 23 decembrie 1994. Se simte o marginalizare a reprezentanților Autonomiei Găgăuze în comunicarea internațională, la mesele de negocieri sau întâlniri protocolare cu reprezentanții instituțiilor internaționale, desfășurate la Chișinău.

La solicitarea noastră și nu fără susținerea de care ne bucurăm din partea ambasadorilor acreditați în Republica Moldova, am obținut includerea Guvernatoarei UTA Găgăuzia pe lista membrilor Comisiei Naționale de Integrare Europeană de pe lângă Președintele RM. Considerăm imperios necesară o revizuire a poziției Administrației centrale față de Administrația publică de la Comrat”, scrie Vlah.

Guvernatoarea Găgăuziei cere membrilor Comitetului de asociere UE – Republica Moldova să se deplaseze în regiune sau să aibă întrevederi cu reprezentanții administrației regionale, declarând că teritoriul trebuie tratat ca parte unitară a Republicii Moldova.

#Gagauzia #Irina Vlah #Maia Sandu #mesaj pentru europeni #UE

Aeroportul din Vilnius a fost închis duminică dimineață, 13 septembrie, iar NATO a mobilizat cel puțin un avion de vânătoare după ce radarele au indicat prezența unei posibile drone în spațiul aerian al Lituaniei. Centrul Național de Gestionare a Crizelor a anunțat ulterior că alerta a fost generată, de fapt, de un stol de păsări, informează adevărul.ro.

Aeronava NATO, mobilizată de la baza din Siauliai, unde sunt staționate forțele aeriene italiene în cadrul misiunii de apărare aeriană a țărilor baltice, a efectuat identificarea vizuală, relatează Reuters, citată de News.ro.

Alerta aeriană a fost ridicată după ce s-a constatat că a fost vorba de un stol de păsări, iar aeroportul a fost redeschis după 38 de minute.

„La citirile iniţiale ale radarului, urmele lăsate de păsări şi drone pot fi similare”, a precizat Centrul Național de Gestionare a Crizelor.

Incidentul nu a afectat Maratonul de la Vilnius, care se desfășura în capitală în momentul declanșării alertei, au transmis organizatorii pentru Reuters.

Statele de pe flancul estic al NATO au raportat în ultimii ani mai multe incidente în care drone au pătruns în spațiul lor aerian, pe fondul intensificării conflictului dintre Rusia și Ucraina.

Astfel de episoade au alimentat îngrijorările privind extinderea riscurilor de securitate către granițele nordice ale Alianței.