Lanţul de restaurante La Plăcinte, intrat pe piaţa locală în toamna lui 2013, mai operează astăzi doar patru unităţi, toate în Bucureşti. În cel mai bun moment pentru business, în perioada 2016-2017, reţeaua număra de trei ori mai multe localuri. Astăzi, toate localurile operate sub brandul La Plăcinte sunt amplasate în Bucureşti. Anterior, au fost funcţionale unităţi şi în provincie, în oraşe precum Sibiu, Iaşi, Braşov sau Ploieşti, scrie Bani.md cu referire la presa din România.

Businessul originar din Republica Moldova, ţară unde acum funcţionează opt restaurante sub acelaşi brand – La Plăcinte –, conform site-ului propriu, a venit pe plan local acum aproape un deceniu. În primii ani, compania s-a extins accelerat atât pe piaţa din Bucureşti, cât şi în alte oraşe mari din ţară, mizând pe un model mixt de dezvoltare – deschideri proprii şi franciză. Mai mult, încurajaţi de rezultatele primului concept, La Plăcinte, oficialii businessului au adus în România şi un al doilea brand – Andy’s Pizza, şi acesta originar tot de peste Prut. Dacă în Republica Moldova sunt funcţionale peste 20 astfel de unităţi, în România conceptul nu a prins, aşa că singurul local a fost închis şi înlocuit tot cu La Plăcinte. Între timp însă, şi acesta a tras obloanele, astfel că spaţiul din centrul Capitalei – de la intrarea în centrul istoric – stă astăzi gol.

Compania a închis, de altfel, mai multe restaurante centrale, inclusiv pe cel din zona Piaţa Romană, amplasat într-un spaţiu pe unde, de-a lungul anilor s-au perindat mai mulţi jucători HoReCa, inclusiv Burger King. La Plăcinte nu a renunţat doar la localurile vechi, ci şi la cele noi. Conform celor mai recente date ZF, în 2019, pe final de an, compania urma să meargă cu un restaurant la parterul clădirii de birouri Day Tower din zona Unirii. Acesta nu figurează astăzi pe harta reţelei.

Restructurarea lanţului de restaurante a început încă din perioada 2018-2019, după anii de boom când La Plăcinte deschidea localuri pe bandă rulantă şi miza atât pe dezvoltare directă, cât şi în franciză.

Iniţial au fost închise localurile din provincie, din oraşe precum Sibiu, Ploieşti sau Braşov, iar apoi cele din Capitală.

Motivele care au stat în spatele deciziei de a închide majoritatea restaurantelor nu sunt cunoscute, dat fiind că reprezentanţii La Plăcinte sunt printre cei mai discreţi din piaţă, astfel că singurele informaţii disponibile sunt cele publice.

Până recent, compania era controlată de Andrei Tranga, cunoscut drept proprietarul La Plăcinte şi AndyÕs Pizza în România şi Republica Moldova. În 2019, el a fost reţinut de procurorii moldoveni pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale într-un dosar penal deschis pentru şantaj, transmite presa de peste Prut.

Acum, acţionarul companiei Andy’s Pizza, SRL-ul care operează businessul La Plăcinte din România, este deţinut de firma Lumea Gustului din Chişinău, Republica Moldova, conform platformei de analiză a companiilor Confidas.ro. Nu există însă date despre cine se află în spatele ei.

Restructurarea businessului nu este vizibilă doar la nivel de România, ci şi acasă, în Republica Moldova. În urmă cu câţiva ani, aici erau de două ori mai multe localuri La Plăcinte şi circa 40 de pizzerii AndyÕs Pizza, un număr dublu faţă de prezent.

Situaţia La Plăcinte în România nu este singulară, de-a lungul anilor, pe piaţa extrem de fragmentată a restaurantelor, cafenelelor şi barurilor exitând mai mult jucători care s-au extins accelerat pentru ca apoi să închidă o bună parte sau chiar toate localurile. Turabo şi Chocolat sunt doar două exemple. Brandul Turabo nu mai există, pe când Chocolat mai are o singură unitate.

Închiderea de localuri La Plăcinte se vede şi în cifra de afaceri a companiei din România, care a ajuns la 15,5 mil. lei în 2021, aproape la jumătate faţă de maximele din 2016-2017. Totuşi, businessul a crescut cu 28% versus 2020, primul an de pandemie, când localurile HoReCa au stat mai mult închise.

Despre dosarul „Tranga” care a fost clasat

Dosarul penal în care coproprietarul localurilor „Andy’s Pizza” și „La Plăcinte” Andrei Tranga era acuzat de șantaj a fost clasat de procurori în august 2019 pe motiv că acțiunile întreprinse nu întrunesc componenta infracțiunii. În urmă cu 3 ani, procurorul de caz susţinea că grupul criminal organizat, din care ar fi făcut parte şi Andrei Tranga, l-ar fi şantajat pe Viorel Varzari.

„Grupul criminal ar fi încercat preluarea tuturor afacerilor lui Varzari, evaluate la aproximativ 10 milioane de euro. Andrei Tranga dorea nemijlocit să preia această afacere, alături de ceilalţi membri ai grupului criminal”, a declarat procurorul de caz.

Din grupul criminal respectiv mai făceau parte anumite persoane din Federaţia Rusă, cel mai probabil procurorii se referea la interlopul Grigore Caramalac, care a respins acuzaţiile.

De cealaltă parte, avocatul lui Andrei Tranga, Ion Dron, susţinea că Tranga a fost reţinut doar pentru trafic de influenţă, nu şi pentru şantaj, precum afirmă procurorii.

Potrivit lui, dacă în mod normal mai întâi procurorii adună probe, după care reţin o persoană, în cazul lui Andrei Tranga s-ar fi procedat invers: „persoana a fost reţinută pentru a fi dobândite probe”.

Ion Dron a menţionat că Andrei Tranga a fost reţinut la doar 16 ore de la denunţul făcut de afaceristul Viorel Varzari.

#Andrei Tranga #La Plăcinte

Pe 3 noiembrie, aproximativ 210 milioane de alegători înscriși pe listele electorale vor decide câtă putere va avea Donald Trump în restul mandatului său de președinte al Statelor Unite. Trump nu se află pe buletinele de vot, însă controlul asupra Congresului american este în joc. Format din Camera Reprezentanților și Senat, Congresul adoptă legile țării și controlează cheltuielile la nivel federal. Organizate la jumătatea mandatului de patru ani al unui președinte american, alegerile intermediare stabilesc componența Congresului, scrie antena3.ro.

Sunt puse în joc toate cele 435 de mandate din Camera Reprezentanților și 35 dintre cele 100 de mandate din Senat, inclusiv în cadrul unor alegeri speciale organizate în Florida și Ohio pentru ocuparea locurilor lăsate vacante de Marco Rubio, secretarul de stat, și de vicepreședintele JD Vance. Alegătorii din 36 de state își vor alege și guvernatorii.

Fiecare membru al Camerei Reprezentanților reprezintă o circumscripție electorală și are un mandat de doi ani, în timp ce senatorii sunt aleși pentru șase ani.

Alegerile intermediare sunt considerate, de asemenea, un referendum asupra activității președintelui în exercițiu.

Pe lângă membrii Congresului și guvernatori, alegătorii vor desemna și parlamentari la nivelul statelor federale, precum și reprezentanți ai autorităților locale.

Care sunt mizele alegerilor pentru Camera Reprezentanților și Senat?

Republicanii dețin majoritatea în ambele camere ale Congresului. Pierderea controlului asupra oricăreia dintre ele le-ar oferi democraților posibilitatea de a bloca proiecte legislative și de a deschide anchete privind activitatea administrației Trump.

Pentru a prelua controlul, democrații trebuie să câștige încă trei mandate în Camera Reprezentanților și patru în Senat.

O împărțire egală a mandatelor în Senat, de 50 la 50, le-ar permite republicanilor să păstreze controlul, deoarece Vance poate vota pentru departajare.

Cum funcționează alegerile pentru Camera Reprezentanților?

Camera Reprezentanților este camera inferioară a Congresului american.

Cei 435 de membri ai săi reprezintă fiecare câte o circumscripție electorală și au mandate de doi ani, astfel că toate locurile sunt disputate la fiecare doi ani.

Mandatele sunt repartizate între state în funcție de populație, pe baza recensământului american, organizat o dată la zece ani.

California, cel mai populat stat, are 52 de mandate, în timp ce statele cu populații mici, precum Wyoming și Vermont, au câte unul.

Un partid are nevoie de 218 mandate pentru a obține majoritatea.

Republicanii controlează în prezent Camera Reprezentanților, cu 218 mandate, față de cele 214 ale democraților. Alte două locuri sunt vacante, câte unul deținut, anterior, de fiecare partid.

Noua Cameră a Reprezentanților își va începe mandatul pe 3 ianuarie 2027.

Cum funcționează alegerile pentru Senat?

Senatul este camera superioară a Congresului american.

Cei 100 de membri ai săi, câte doi din fiecare stat, indiferent de populația acestuia, sunt aleși la nivelul întregului stat și au mandate de șase ani. Aproximativ o treime dintre mandate sunt disputate la fiecare doi ani.

Anul acesta, au loc alegeri ordinare pentru 33 de mandate, precum și alegeri speciale în Florida și Ohio. Aceste două scrutinuri vor desemna senatorii care vor ocupa, pentru restul de doi ani, locurile deținute, anterior, de Marco Rubio și JD Vance.

Dintre cele 35 de mandate puse în joc, 22 sunt deținute în prezent de republicani și 13 de democrați.

Republicanii au în prezent 53 de senatori, iar democrații 45. Alți doi senatori independenți se alătură democraților, ceea ce oferă blocului democrat 47 de mandate.

Democrații au nevoie de un câștig net de patru mandate pentru a ajunge la 51 și a prelua controlul.

Republicanii pot păstra controlul și cu 50 de mandate, deoarece vicepreședintele Vance poate vota pentru departajare.

Noul Senat își va începe mandatul pe 3 ianuarie 2027.

Cele mai importante curse electorale pentru Senat

Pentru a câștiga majoritatea în Senat, democrații trebuie să păstreze cele 13 mandate pe care le apără și să obțină locuri deținute în prezent de republicani.

În Georgia, senatorul democrat Jon Ossoff îl înfruntă pe republicanul Mike Collins.

În Michigan, democratul Abdul El-Sayed și republicanul Mike Rogers concurează pentru un mandat rămas vacant, în timp ce în New Hampshire, democratul Chris Pappas îl înfruntă pe republicanul John Sununu, tot pentru un loc vacant.

Mandatele deținute de republicani le oferă democraților oportunități și în alte state.

În Maine, senatoarea republicană Susan Collins îl înfruntă pe democratul Troy Jackson, care l-a înlocuit pe Graham Platner, câștigătorul alegerilor preliminare, după retragerea acestuia în iulie.

În Carolina de Nord, democratul Roy Cooper și republicanul Michael Whatley concurează pentru un loc rămas vacant.

Curse strânse se desfășoară și în Ohio, Alaska și Iowa, în timp ce Texas și Kansas atrag tot mai multă atenție, pe măsură ce democrații caută noi posibilități de a obține majoritatea.

Deși democrații au un drum mai dificil către majoritatea din Senat decât către preluarea controlului asupra Camerei Reprezentanților, numărul tot mai mare de curse electorale competitive le-a îmbunătățit perspectivele de a câștiga camera superioară, potrivit analiștilor electorali.

Care sunt principalele teme ale alegerilor?

Costul vieții se află în fruntea preocupărilor alegătorilor, în condițiile în care creșterea prețurilor la benzină, cheltuielile cu locuințele și costurile asigurărilor medicale pun presiune asupra bugetelor gospodăriilor.

Drepturile reproductive rămân o temă importantă, alături de imigrație și de starea democrației americane.

Războiul purtat de SUA și Israel împotriva Iranului, precum și dezvoltarea rapidă a Intenligenței Artificiale și a centrelor de date au generat noi preocupări legate de securitate, locuri de muncă și costurile energiei.

Cine votează la alegerile intermediare?

Aproximativ 210 milioane de americani sunt înscriși pe listele electorale, reprezentând aproape opt din zece locuitori ai SUA cu vârsta de cel puțin 18 ani, potrivit USAFacts, o organizație nepartizană care centralizează date guvernamentale.

California are cei mai mulți alegători înregistrați, 23,2 milioane, urmată de Texas, cu 17,4 milioane, și Florida, cu 13,6 milioane.

Împreună, aceste trei state reprezintă aproximativ 26% din totalul alegătorilor înscriși pe liste.

La polul opus se află Wyoming, cu 278.468 de alegători, Vermont, cu 459.455, și Alaska, cu 603.310.

Ce se întâmplă dacă republicanii pierd Camera Reprezentanților?

O Cameră a Reprezentanților controlată de democrați ar putea bloca proiectele legislative ale republicanilor și ar putea folosi comisiile parlamentare pentru a ancheta administrația Trump.

Democrații ar avea și posibilitatea de a declanșa procedura de punere sub acuzare a președintelui, prerogativă care aparține exclusiv Camerei Reprezentanților.

Controlul asupra acestei camere le-ar oferi, de asemenea, o influență mai mare asupra finanțării guvernului federal.

Orice proiect de lege trebuie aprobat de ambele camere, astfel că un Senat controlat de republicani nu ar putea adopta singur legi.

Ce se întâmplă dacă republicanii pierd Senatul?

Un Senat controlat de democrați ar putea bloca proiecte legislative și ar putea respinge persoanele nominalizate de președinte pentru diverse funcții, inclusiv judecători federali, judecători ai Curții Supreme, membri ai guvernului și ambasadori.

Din acest motiv, controlul asupra Senatului are consecințe care depășesc următorii doi ani.

Judecătorii federali sunt numiți pe viață, astfel că deciziile lor pot influența sistemul judiciar mult timp după încheierea mandatului unui președinte.

Senatul este și camera în care se desfășoară procesul unui președinte pus sub acuzare de Camera Reprezentanților.

Demiterea președintelui necesită o majoritate de două treimi, prag pe care niciunul dintre partide nu pare să îl poată atinge.

Dacă democrații câștigă ambele camere, vor deține întreaga putere?

Nu. Trump ar rămâne președinte și ar putea respinge legile prin veto. Pentru anularea unui veto prezidențial este necesară o majoritate de două treimi în fiecare cameră a Congresului.

Regulamentul Senatului prevede, de asemenea, că sunt necesare 60 de voturi pentru încheierea dezbaterilor asupra majorității proiectelor legislative, deși anumite legi bugetare pot fi adoptate cu majoritate simplă.

Prin urmare, o majoritate restrânsă nu garantează că un partid își poate pune în aplicare programul politic.

O Cameră a Reprezentanților controlată de democrați ar putea iniția o nouă procedură de punere sub acuzare împotriva lui Trump, care a trecut deja de două ori prin această procedură.

Totuși, demiterea unui președinte necesită o majoritate de două treimi în Senat.

Când vom afla rezultatele?

Primele rezultate vor începe să apară după închiderea primelor secții de votare, pe 3 noiembrie, la ora 18:00 pe Coasta de Est a SUA (01:00 miercuri, ora României), însă în unele curse foarte strânse ar putea trece mai multe zile până la stabilirea câștigătorilor. Rezultatele anunțate în noaptea alegerilor sunt preliminare.

Numărarea finală a voturilor poate dura zile sau chiar săptămâni, deoarece autoritățile trebuie să centralizeze voturile prin corespondență, buletinele de vot provizorii și celelalte voturi rămase de numărat înainte de validarea rezultatelor.

Ritmul diferă de la un stat la altul. Anumite curse electorale ar putea necesita organizarea unui nou scrutin.

În Georgia, dacă niciun candidat pentru Senat nu obține majoritatea voturilor, va fi organizat un al doilea tur pe 1 decembrie.

Deoarece republicanii au fost, în mod tradițional, mai puțin deschiși decât democrații să voteze prin corespondență, în unele state rezultatele inițiale ar putea indica un avantaj al candidaților republicani, care să se reducă sau chiar să dispară după numărarea voturilor rămase. Acest fenomen este cunoscut drept „mirajul roșu” și s-a manifestat mai ales în 2020.

„Mirajul roșu” a fost folosit de Trump pentru a minți că alegerile din 2020 au fost furate și că el l-a câștigat de fapt. Donald Trump a pierdut decisiv acele alegeri în fața lui Joe Biden. Trump continuă să mintă până în prezent că a câștigat acele alegeri.

În statele care numără mai întâi voturile prin corespondență, se poate produce fenomenul invers. O întârziere a numărării voturilor sau schimbarea candidatului aflat în frunte nu reprezintă, în sine, dovezi ale unei fraude electorale.

Alegerile vor decide cine elaborează legile, cine supraveghează activitatea administrației și cine controlează cheltuielile federale, stabilind astfel raportul de forțe politice pentru restul mandatului lui Trump.