Starea de urgență este menținută artificial în Republica Moldova, întrucât pe perioada aceasta guvernarea ia decizii netransparente, fiind ignorate dezbaterile parlamentare. O spune secretarul executiv al Partidului Socialiștilor Vlad Batrîncea, Vicepreședinte al Parlamentului.

Potrivit socialistului, prin intermediul Comisiei Situații Excepționale, sub paravanul războiului din Ucraina, guvernarea PAS gestionează netransparent banul public, notează ipn.md.

Prelungirea repetată a stării de urgență este un abuz din partea guvernării PAS. Vlad Batrîncea spune că prezența țării de urgență exclude Parlamentul din procesul de luare a deciziilor, Legislativul fiind organul reprezentativ suprem în stat. Potrivit socialistului, nicio țară vecină cu Ucraina nu menține starea de urgență pe toată perioada războiului.

„În Republica Moldova se abuzează pe seama stării de urgență, ca să poată controla justiția, ca să poată aproba decizii financiare contare legii. Nu prin procedură parlamentară transparentă, ci prin intermediul Comisiei Situații Excepționale. În componența acestei comisii sunt tot reprezentanții PAS și ei iau decizii despre miliarde de lei din bugetul public național fără Parlament. E vorba de capitalizarea Energocom, subiect care nu a fost discutat și trezește mari semne de întrebare. Achiziția gazelor naturale din Polonia la un preț care inițial ni se s-a spus că este secret comercial, ulterior s-a aflat că era un preț mult prea mare pentru Republica Moldova. În stare de urgență se încalcă principiile transparenței. Nu sunt dezbateri parlamentare și cetățenii Republicii Moldova nu cunosc care este soarta banilor”, a spus Vlad Batrîncea în cadrul emisiunii „Puncte de Reflecție” de la Vocea Basarabiei.

Fiind întrebat dacă Republica Moldova s-ar fi bucurat de sprijin din partea partenerilor externi, dacă ar fi fost condusă de o guvernare de stânga, prorusă, Vlad Batrîncea a menționat că PAS folosește sprijinul extern pentru a-și lustrui imaginea. Potrivit politicianului, partenerii occidentali ajută cetățenii Republicii Moldova, nu autoritățile.

„Eu nu comunic mai puțin cu partenerii din Europa decât o fac cei de la guvernare. Partenerii europeni de fiecare dată subliniază că ei ajută cetățenii Republicii Moldova, nu ajută partidele politice. Atunci când cineva încearcă să capitalizeze politic acest suport, este un lucru nesănătos în relația cu europenii. Tote țările din regiune au primit suport, nu este un sprijin adresat exclusiv Republicii Moldova. Este o manipulare să ni se spună că unii sunt frumoși și buni, de asta primesc ajutoare. Nu trebuie să se paraziteze pe seama acestui suport din partea organizațiilor internaționale, guvernarea trebuie să se laude cu realizarea propriilor promisiuni și cu rezultate economice”, a mai spus vicepreședintele Parlamentului.

Săptămâna trecută, la Chișinău, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că UE oferă Republicii Moldova 50 de milioane de euro în calitate de suport bugetar, bani ce vor fi utilizați pentru susținerea celor mai vulnerabile persoane. De asemenea, UE a pregătit Republicii Moldova un pachet financiar de 200 de milioane de euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Banii vor fi acordați în caz de necesitate pentru ca țara să-și acopere necesitățile de gaz. Jumătate de sumă va fi oferită sub formă de grant, iar cealaltă – sub formă de împrumut.

#bani #buget #PAS #stare de urgenta

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.