După ce dosarul, privind omorul din timpul unei vânători din Pădurea Domnească, a fost pe rol în mai multe instanțe timp de aproape 9 ani, recent Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a venit cu o decizie. Astfel, doar fostul judecător, Gheorghe Crețu, care a participat la acea vânătoare s-ar face vinovat de moartea tânărului Sorin Paciu, pe când ceilalți au scăpat basma curată, informează Realitatea.md.

Potrivit deciziei CSJ, alți doi inculpați: ex-directorul rezervației „Pădurea Domnească”, Denis Irimciuc, și inginerul pază şi protecţie a pădurii, Valeriu Svistun, nu vor răspunde pentru cele întâmplate în 2012, pentru că a expirat termenul de prescripție de tragere la răspundere penală.

Decizia a fost semnată de judecătorii: Vladimir Timofti (președinte), Nadejda Toma, Iurie Diaconu, Elena Cobzac și Victor Boico. De asemenea, în decizie se menționează și refuzul de a plăti prejudiciul material și moral din contul ÎS Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” pentru familia îndoliată. Valoarea cerută de către rudele lui Sorin Paciu a fost de 200 de mii de lei.

De altă parte, doi judecători au avut opinii separate în acest caz. Este vorba despre magistrații Nadejda Toma și Iurie Diaconu, care nu au fost de acord cu decizia formulată în ceea ce ține de liberarea de pedeapsă pentru foștii funcționari la rezervația Pădurea Domnească.

„Nu am susținut soluția adoptată, considerând că decizia instanței de apel urma a fi casată parțial cu remiterea cauzei la rejudecare în latura penală, în partea învinuirii inculpaților Irimciuc Denis și Svistun Valeriu de săvârșirea 257 infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, precum și în latura civilă (…)”, a scris Iurie Diaconu.

Același lucru a fost susținut și de către Nadejda Toma, care a specificat că latura ce ține de foștii funcționari ai rezervației trebuia rejudecată de un alt complet de judecători.

Realitatea.md amintește, că în decembrie 2012, un grup de demnitari de stat, dar și persoane importante din justiție au participat la o partidă de vânătoare, soldată cu omorul unui tânăr om de afaceri, Sorin Paciu. La acea vănâtoare a fost prezent și fostul procuror general, Valeriu Zubco, fostul vicepreședinte al Curții de Apel, Gheorghe Crețu, precum și alte persoane influente.

#CSJ #Gheorghe Cretu #Pasurea Domneasca #Sorin Paciu #Valeriu Zubco

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.