„O invazie rusă în Europa este mai posibilă ca niciodată”, este avertismentul cuprins într-un document întocmit de inspectorul general al Forțelor Armate germane, Eberhard Zorn, în septembrie și publicat acum de ziarul „Der Spiegel”, informeazp hotnews.ro.

Raportul intitulat „Ghiduri operaționale pentru forțele armate”, invită Guvernul german să-și regândească de la zero atitudinea în sectorul militar, citează Il Messaggero și Rador.Generalul avertizează că războiul într-o națiune membră NATO din Europa de Est a devenit din nou „mai posibil” și a încurajat țara sa să reia un rol de lider în apărarea Continentului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un subiect care a devenit și mai de actualitate, după fragmentele de rachetă căzute într-o fermă de la granița poloneză cu Ucraina.

„Un atac asupra Germaniei poate sosi fără preaviz, iar NATO și UE nu își pot permite să reacționeze doar după fapte. În cazul unei agresi uni împotriva NATO, Germania trebuie să fie pregătită pentru un răspuns armat, fără să fie nevoită să aștepte sprijinul Statelor Unite”, scrie Zorn.

Pregătire insuficientă și nivel scăzut al tehnicii miliatre

Nu este un simplu alarmism, ci o reflecție profundă asupra stării forțelor armate germane. „Germania a considerat imposibil, timp de mulți ani, un război de amploare și, prin urmare, nivelul său de pregătire la nivel de militari, vehiculele și muniții este foarte scăzut”, explică Gregory Alegi, profesor de Științe Politice la Universitatea LUISS din Roma și expert în Aeronautică Militară.

„Lecția crizei ucrainene a fost revenirea războiului pe scară largă în Europa, ceea ce înseamnă multe bunuri de înlocuit și reparat și mii de soldați de îmbrăcat și înarmat”.

Chiar dacă eventualitatea ca conflictul să se extindă în țările NATO nu este iminentă, pericolul nu mai este pur ipotetic și avertismentul lui Zorn semnalează că Germania, la fel ca diverși aliați, nu este pregătită pentru o astfel de eventualitate.

Nemulțumirea ierarhiei militare germane

Încă după cel de-al Doilea Război Mondial, nemții s-au demobilizat din ce în ce mai mult. Până în prezent, Bundeswher are 183.000 de efective, ceea ce pentru un teritoriu atât de mare ca Germania este foarte puțin (pe de altă parte, Rusia avea aproximativ un milion înainte de război).

Nu întâmplător, la sfârșitul lunii februarie, însuși cancelarul Olaf Scholz, după începutul invaziei ruse, a declarat: „Războiul în Europa este din nou o realitate”. Atacul dorit de președintele rus Putin a determinat Guvernul german să-și regândească politica de proximitate față de Rusia și să lanseze un program de rearmare de 100 de miliarde de euro pentru cumpărarea de avioane de transport, avioane de luptă Eurofighter și vehicule blindate.

Dar, potrivit tabloidul britanic „The Sun”, apariția acestui document semnat de generalul Zorn este un semn al nemulțumirii ierarhiei militare germane față de un răspuns considerat prea lent.

„Există un război în Ucraina, iar procedurile birocratice sunt încă cele din timp de pace, în timp ce inflația devorează fondurile”, a declarat o sursă pentru „Reuters”.

Europa s-a concentrat pe dezvoltarea tehnologică și nu pe cantitatea armamentelor

Alții s-ar plânge de faptul că Germania trebuie încă să înlocuiască armamentul și muniția trimise în Ucraina, în ciuda faptului că Berlinul a trimis numai 13.500 de obuze de artilerie și 14 Howitzers.

„Au fost aprobate unele contracte, dar este o picătură în mare în comparație cu ceea ce avem nevoie”.

Mesajul care vine din ploile de rachete, care cad zilnic asupra orașelor ucrainene, este clar: în ultimii 30 de ani, Europa s-a concentrat pe dezvoltarea tehnologică și nu pe cantitatea armamentelor, în timp ce la nivel organizatoric se pregăteau numai pentru misiuni mici în ţări îndepărtate, care necesitau puţini oameni şi mijloace militare: posibilitatea unui război pe scară largă la propriile graniţe nu mai era considerată reală.

O reflecție care ajută și la încadrarea criticilor primite de Guvernul lui Olaf Scholz pentru sprijinul militar scăzut față de Kiev. Nu este o chestiune de lipsă de interes, ci de stocuri:

„În afară de voința politică, există imposibilitatea concretă de a furniza armament. Ceea ce în contextul frontului ucrainean este nevoia unei zile de luptă, pentru noi este foarte mult, deoarece am golit arsenalele noastre”, spune profesorul Alegi.

Deși, sperând că războiul pe teritoriul NATO rămâne doar o ipoteză, realitatea cu care se confruntă invazia rusă a Ucrainei este că Europa nu este deloc pregătită pentru conflict.

#Europa #NATO #razboi

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.