Conducerea IGSU reprezentată de șeful Inspectoratului, colonel Alexandru Oprea participă în perioada 21-23 noiembrie 2022 în Amman la un exercițiu de stat major de răspuns la situații excepționale în care este exersată participarea UE prin intermediul Mecanismului de protecție civilă în afara UE.

Exercițiul este găzduit de Directoratul pentru Apărare Civilă al Regatului Iordaniei și organizat de un consorțiu european compus din 4 entități.

„Scenariul exercițiului este bazat pe un cutremur de pământ devastator, cu multiple efecte secundare, care necesită capacitățile naționale de gestionare și asistență externă. Statul care solicită asistență externă pentru lichidarea consecințelor unei situații excepționale de proporții prin activarea Mecanismului de Protecție Civilă al UE trebuie să fie pregătit să asigure primirea asistenței date în țara afectată și să o coordoneze într-un mod eficient, aplicând procedurile UE specificate în Ghidul UE „Host Nation Support” (suportul țării gazdă)”, potrivit IGSU.

Fiind un exercițiu de stat major, toate situațiile tactice sunt „jucate” în sală fiind simulate de participanți.

„Activitatea resurselor de intervenție din partea UE este simulată de conducătorii modulelor de protecție civilă din Republica Cehă, Ungaria și România prezenți la exercițiu. Aplicațiile sunt parte din lista de activități organizate și desfășurate în cadrul proiectului „Host Nation Support Tabletop Exercises” (exerciții de stat major pentru suportul țării gazdă) finanțat de UE. Următorul exercițiu similar va fi organizat și desfășurat în Republica Moldova în februarie 2023”, se mai arată într-un comunicat emis de IGSU.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#exercitiu #IGSU #stat major

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.