Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban le răspunde pretinselor autorități din stânga Nistrului care au sesizat ONU și OSCE în pretinsa criză energetică din regiune.

„În luna octombrie Gazprom a redus de două ori livrările de gaz în Republica Moldova. În context, Tiraspoltransgaz a propus o formulă de distribuție a celor 171 milioane metri cubi de gaz”.

Volumul de gaz livrat regiunii din stânga Nistrului – 119 milioane metri cubi, iar pentru restul teritoriului Republicii Moldova – 52 milioane metri cubi.

„Este evident că acest plan urmărește asigurarea 100% a consumatorilor din Stânga cu gaze naturale și energie electrică, în contextul unui deficit acut de resurse energetice pentru restul Republicii Moldova”.

Vadim Ceban, în mesajul său, spune și despre onorarea obligațiunilor de plată.

„Moldovagaz (malul drept) – 100%, Tiraspoltransgaz – 0,05%. Și tarifele la gaz sunt diferite pentru cele două maluri. În dreapta Nistrului tariful este de 29,27 lei metrul cub, în timp ce pentru locuitorii din stânga Nistrului – 0,99/1,37 lei metrul cub în funcție de volumele de consum, pentru care se aplică și anumite beneficii pentru anumite categorii de consumatori.

Președintele Moldovagaz, susține că urmare a refuzului centralei de la Cuciurgan a exportului de energie electrică, Republica Moldova s-a reorientat pentru achizițiile de pe piața europeană. „Cei mai mari consumatori de gaz Termoelectrica, Sudzucker-Moldova și Moldova-Zahăr au trecut pe păcură, ceea ce nu se observă în stânga Nistrului”.

„Se observă atitudinea discriminatorie a Tiraspoltransgaz față de locutorii din dreapta Nistrului care își achită la timp facturile la gaz, dar întreprind măsuri de economisire urmare a crizei energetice”, susține Ceban.

Pretinsele autorități de la Tiraspol acuză Chișinăul de criza energetică în care s-a pomenit transnistria urmare a reducerilor livrărilor malului stâng. Tiraspolul s-a adresat la ONU și OSCE pentru găsirea unei soluții ca regiunea să nu fie aruncată într-o catastrofă umanitară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#gaz natural #Moldovagaz #Tiraspol #Vadim Ceban

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.