Orașul Mariupol, unul dintre principalele simboluri ale acestui război, a petrecut circa două luni sub asediul trupelor ruse. Luptele în oraș au început în a doua zi a invaziei Federației Ruse în Ucraina, iar pe 2 martie, rușii au înconjurat Mariupolul, capturând o bună parte a orașului.

Uzina metalurgică Azovstal a devenit centrul rezistenței, unde, potrivit publicației The Guardian pe 2 mai erau aproximativ 2 000 de luptători ai Forțelor Armate ale Ucrainei, inclusiv regimentul Azov. Împreună cu aceștia, civilii din Mariupol s-au refugiat la Azovstal – la 1 mai, potrivit diverselor surse, din uzină au fost evacuate peste 100 de persoane, inclusiv 20 de copii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 16 mai, toți soldații ucraineni care se aflau în Azovstal s-au predat. 215 dintre ei au fost eliberați în urma schimbului de prizonieri de război abia la sfârșitul lunii septembrie.

Potrivit estimărilor ONU, au fost avariate și distruse circa 90% din blocurile de locuit și până la 60% din casele private, precum și zeci de școli și grădinițe. În continuare, îți propunem o galerie foto, în care poți vedea cum arată orașul la șase luni după încheierea asediului.

FOTO: AFP / Scanpix / LETA

#asediu #asediul Mariupolului #Mariupol

Ministrul Agriculturii, Eugeniu Osmochescu, a declarat că nu există, deocamdată, o justificare economico-financiară pentru prelungirea licențierii importurilor de cereale și oleaginoase, cerere venită din partea unor fermieri.

„Dacă vorbim de licențieri, eu personal nu am văzut niciun argumentar economico-financiar pentru impunerea licențierii la import. Motiv pentru care am solicitat colegilor să facem împreună o analiză a impactului nu doar asupra unui grup de actori, dar asupra tuturor actorilor din tot lanțul valoric din Republica Moldova — de la import până la panificație, de exemplu”, a spus Osmochescu.

Potrivit ministrului, decizia va fi luată abia după ce va exista o analiză completă, bazată pe cifre concrete. El a precizat că, în ziua declarației, la Consiliul Economic de pe lângă prim-ministru avea loc o ședință a grupului de lucru pe acest subiect.

„Nu pot să mă expun acum, pentru că trebuie să ne bazăm pe argumente financiare și economice”, a mai spus el.

Osmochescu a atras atenția și asupra riscurilor de ordin extern pe care le-ar putea aduce o astfel de măsură, amintind episodul în care Republica Moldova a fost aproape de a i se impune licențierea exporturilor de struguri, vinuri și produse spirtoase către Ucraina, ca reacție la interzicerea temporară a importului de carne de pui.

„Gândiți-vă și la aspectul relațiilor internaționale pe care le avem cu partenerii din regiune”, a subliniat ministrul, adăugând că licențierea reprezintă o barieră netarifară în calea comerțului și că Moldova trebuie să țină cont de obligațiile sale internaționale, inclusiv cele din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.

Întrebat concret ce categorii de actori ar fi vizate, Osmochescu a explicat că, în prezent, licența pentru import este deja gratuită pentru cei care utilizează cerealele în scopuri precum producerea de furaje sau panificația.