Fondul Monetar Internațional a ajuns la un acord la nivel de experți cu autoritățile din Republica Moldova privind politicile economice necesare pentru finalizarea celei de-a doua evaluări a programului susținut prin Mecanismul extins de creditare și Mecanismul de finanțare extinsă. Acordul urmează a fi aprobat de Consiliul de directori executivi al FMI în luna ianuarie 2023. Finalizarea celei de-a doua evaluări a programului va permite Republicii Moldova să acceseze 20,65 milioane drepturi speciale de tragere (circa 27 de milioane de dolari).

Astfel, suma totală a debursărilor efectuate în cadrul programului va constitui circa 287 de milioane dolari, informează ipn.md.

În perioada 31 octombrie – 29 noiembrie, misiunea FMI condusă de Ruben Atoyan a purtat discuții la Chișinău și la distanță cu autoritățile Republicii Moldova în contextul celei de-a doua evaluări a programului susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF).

Ruben Atoyan a menționat că autoritățile au respectat toate criteriile de performanță și au realizat criteriul de referință structural în domeniul managementului investițiilor publice. S-au înregistrat progrese bune în ceea ce privește criteriul de performanță structurală ce vizează îmbunătățirea supravegherii întreprinderilor de stat, în timp ce eforturile de consolidare a autonomiei instituționale și a guvernanței Băncii Naționale a Moldovei avansează, în urma unor consultări ample cu experții FMI.

„Efectele nefaste ale războiului Rusiei din Ucraina continuă să afecteze activitatea economică. Conform prognozelor, PIB-ul real se va reduce cu 1,5 la sută în anul 2022, dat fiind că prețurile în creștere erodează veniturile disponibile ale populației, iar efectele adverse asupra încrederii afectează investițiile. În luna octombrie, inflația anuală a atins nivelul de 34,6 la sută, reflectând impactul prețurilor în continuare înalte la resursele energetice și produsele alimentare, dar ne așteptăm la reducerea inflației în lunile care urmează. Situația cu finanțele publice a rămas stabilă grație volumului mai mare decât s-a așteptat a veniturilor acumulate din impozitul pe venitul persoanelor juridice și taxa pe valoarea adăugată, pe fondul unei finanțări externe considerabile și totodată a sub-executării cheltuielilor curente și celor capitale. Grație monitorizării continuie a riscurilor din sectorul financiar și perfecționării setului de instrumente macroprudențiale, băncile rămân bine capitalizate, profitabile și, în general, lichide, iar creșterea excesivă a creditării s-a temperat”, a afirmat Ruben Atoyan, citat într-un comunicat de presă al Misiunii FMI în Moldova.

Potrivit șefului misiunii, înăsprirea politicii monetare a Băncii Naționale a Moldovei a permis temperarea efectelor secundare ale inflației importate și ale întreruperilor în lanțurile de aprovizionare. În timp ce reducerea preconizată a presiunilor inflaționiste pe termen scurt ar trebui să creeze spațiu pentru o politică monetară mai relaxată, BNM trebuie să rămână vigilentă în caz dacă inflația ridicată va persista mai mult. În condițiile unui mediu extern incert, autoritățile rămân ferme în intenția de a asigura flexibilitatea cursului de schimb, iar intervențiile BNM se vor limita doar la atenuarea volatilității excesive și prevenirea fluctuațiilor neordonate pe piața valutară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Politica bugetar-fiscală prevăzută în proiectul Bugetului de stat pentru anul 2023 și convenită cu experții FMI se va axa pe atenuarea efectelor economice și sociale nefaste ale invaziei Federației Ruse în Ucraina și ale celor aferente șocului energetic. În cadrul bugetar aprobat se va acorda prioritate măsurilor luate ca răspuns la creșterea costurilor de trai și măsurilor de asigurare a securității energetice, a declarat Ruben Atoyan.

Șeful misiunii a spus că există riscuri semnificative de înrăutățire a situației.

„Prețurile înalte la resursele energetice, întreruperile în livrarea gazelor naturale și energiei electrice, escaladarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei și creșterea costurilor de trai ar putea înrăutăți perspectivele economice, măcina încrederea și ar pune la încercare coeziunea socială, agravând și mai mult situația și așa dificilă de luare a deciziilor de politici.”

Experții FMI au remarcat că implementarea rapidă a reformelor preconizate în cadrul programului și sprijinul continuu din partea partenerilor externi ar putea contribui la sporirea atractivității investiționale a Moldovei și la promovarea agendei sale de integrare europeană.

#FMI #inflatie

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.