După anunțul ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, vicepremierul Andrei Spînu, din sâmbăta de 3 decembrie că SA „Energocom” a semnat contractul de livrare a energiei electrice cu MGRES pentru luna decembrie 2022, moldovenii și-au pus o serie de întrebări. Pe la ora 10 seara, oficialul, în loc să ofere răspunsuri, i-a scos din sărite cu postarea: „Zgomot, mult zgomot. Vă cuprind!”. Din cauza acesteia, a fost caracterizat drept un „arogant”, fiind asociat și cu Vlad Plahotniuc, fostul lider PDM fugar. În schimb, duminică dimineața, Andrei Spînu a venit cu câteva explicații.

Dacă cu o seară înainte nu părea încântat de critici, a doua zi a mulțumit pentru „interesul acordat subiectelor energetice” și a explicat că decizia privind semnarea contractului cu MGRES a avut un singur scop – ca Republica Moldova să aibă electricitate și gaz. Prin a doua postare, ministrul a încercat să dreagă supărarea generată moldovenilor, în special, cu „premise reale” de a avea un tarif în jur de 4 lei la energie.

Andrei Spînu a subliniat că a fost o decizie complicată și a fost luată din cauza războiului Rusiei în Ucraina.

„Obligația de a achita 5,7 mln m3 de gaz pe zi revine malului stâng. Malul drept nu va plăti nimic pentru gazele livrate de Gazprom și va achita doar costul energiei electrice. MoldovaGaz nu a achitat avans pentru decembrie. Până pe 20 decembrie, MoldovaGaz va achita consumul malului drept pentru luna noiembrie. … După semnarea contractului cu MGRES, tariful nu va mai crește, iar Comisia Situații Excepționale va decide să se revadă tariful. ANRE urmează să reducă tariful chiar începând cu luna decembrie. Sunt premise reale pentru a avea un tarif în jur de 4 MDL. Vom avea o scădere de 25% în cel mai scurt timp”, sunt unele idei din postarea sa de duminică.

Este de menționat că, deși s-a convenit să avem aceeași înțelegere pentru ianuarie, februarie și martie 2023, la finalul lunii decembrie curente vor continua discuțiile și moldovenii vor fi informați despre rezultatele acestora.

#Andrei Spinu #MGRES

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.