Opinie preluată de pe zonadesecuritate.md,
fondată de jurnaliștii Irina Tabaranu și Vitalie Guțu,
prima platformă din Republica Moldova care reflectă situația din regiunea transnistreană

– Ar fi putut, la modul practic, Guvernul de la Chișinău să oprească finanțarea regimului separatist?
– Nu!
– Au fost acțiunile de ieri un colac de salvare?
– Da!

Această conducere, dar și cele anterioare, nu și-ar fi asumat acest lucru, pentru că nu există niciun plan de reintegrare.

În momentul în care îți asumi să duci regiunea la faliment trebuie să știi ce să faci cu ea după. Guvernarea nu știe, nu vrea să știe și nu face nimic pentru asta, o lasă să plutească, pentru că nu are idee ce să facă cu ea, dacă se îneacă.

Cred că spre asta trebuie să ne canalizăm energia și presiunea, să cerem un plan – o viziune, dacă nu e…să vină cine o are!

Andrei Spînu, să spui că pentru prima dată malul drept e independent de gazul rus, e o ipocrizie! Energia e tot făcută din gazul rus! Nouă ne place să arătăm cu degetul la Tiraspol, că nu plătește gazul, recunosc și eu des folosesc acest argument, dar acceptăm cu drag ca din acest gaz pe datorie să primim energie. Pe mulți nu deranjează asta! Reiese că și noi suntem ipocriți!

Trebuie să ne recunoaștem că mai departe nu putem merge așa! Avem nevoie de un plan de reîntregire, după care așa dispute vor dispărea!

Pâna atunci, NOI suntem stat finanțator al separatismului! Fiecare prin factura la energie și facilitățile economice totale de care beneficiază regimul.

NOI plătim ca, în închisorile din regiune, să fie torturați cetățenii noștri, noi plătim acei judecători să emită verdicte de condamnare, noi plătim ca oamenii vocali din regiune să fie judecați pentru extremism, noi plătim pentru criptovaluta rușilor, noi plătim pentru întreg sistemul bugetar (armata, poliție, securiști) așa-zis din regiune și noi plătim pentru existența unei enclave separatiste! NOI!

Fără un plan asta va continua la nesfârșit!

#Andrei Spinu #opinie #regiune separatista

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.