Decizia autorităților de la Chișinău de a ceda tot volumul de gaz livrat de Gazprom pentru transnistreni, în schimbul reducerii prețului la energie electrică de 3-4 ori, în comparație cu cel procurat de pe piața UE, a stârnit un val de reacții. În acest context, deputatul PAS Oazu Nantoi susține că Republica Moldova poate să „stranguleze” regimul de la Tiraspol, însă nu se știe ce am putea obține, din punct de vedere al asigurării energetice a țării noastre, în situația când nu avem capacități de generare a curentului la preț competitiv pe malul drept.

Declarația a fost făcut în cadrul emisiunii „Ora Expertizei”, informează jurnal.md.

„Care ar fi fost alternativa? Dacă noi am fi tăiat orice comunicare cu malul stâng al Nistrului, le-am fi impus impozite și accize la export, noi putem să strangulăm acest regim, nicio problemă. Din punct de vedere al asigurării energetice a Moldovei, ce am fi putut obține noi în situația când capacități de generare a curentului la preț competitiv pe malul drept nu avem? Noi avem niște contracte cu România, ceea ce nu ne acoperă întreg volumul de consum. Noi am fi avut acea febră și instabilitate cu livrările energiei electrice aici, pe malul drept. Negocierile cu malul stâng apriori sunt condamnate la netransparență, deoarece noi nu am asistat la negocierile celor care stau în spatele Centralei de la Cuciurgan cu cei de la Gazprom. Centrala de la Cuciurgan, anunțată precum că este privatizată ilegal de compania de stat Inter AOS, nu poate să consume pe gratis gazul Gazpromului care tot este o companie de stat. Este o înțelegere”, a spus deputatul.

Totodată, moderatorul emisiunii le-a adresat invitaților întrebarea: „Ce se poate întâmpla în cazul în care Gazprom peste o lună zice că taie și din aceste volume de gaz (n.r. care i le dă Transnistriei)”?

Astfel, Nantoi a răspuns că vom reveni la ceea ce am avut până astăzi – Termoelectrica va utiliza păcură, în rest, vom procura din România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe de altă parte, fostul deputat DA, Alexandru Slusari, a menționat că nu crede că Gazpromul va reduce ori va stinge gazul.

„În situația când îi va fi convenabil politic Rusiei, Gazpromul va aminti de contract. El amintește de contract atunci când trebuie de conectat bâta politică”, a continuat acesta.

#gaz #Oazu Nantoi

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.