Camera inferioară a parlamentului elvețian a extins foarte mult definiția extrem de restrictivă a violului, iar Amnesty International a salutat „un succes uriaș”, potrivit AFP.

Conform legii actuale, numai penetrarea vaginală forțată, însoțită de un anumit grad de rezistență din partea femeii, este considerată viol. Există un consens că definiția violului ar trebui să includă orice penetrare neconsensuală, indiferent de sexul victimei și de gradul de rezistență al acesteia. Dar în Elveția au existat dezbateri aprinse cu privire la modul în care se măsoară consimțământul.

Unii apără abordarea „nu înseamnă nu”, potrivit căreia se consideră că a avut loc un viol dacă o persoană s-a opus în mod explicit penetrării. Camera superioară a parlamentului, Consiliul de Stat, a votat deja în această direcție în acest an. Însă, atunci când Consiliul Național – camera inferioară – a votat luni, a optat pentru o definiție mai largă, cerând consimțământul explicit pentru actele sexuale.

Opțiunea „doar da înseamnă da” a trecut la limită, cu 99 de voturi pentru, 88 împotrivă și trei abțineri, într-o atmosferă electrizantă.

„Este de la sine înțeles că nu iei bani din portofelul vecinului tău fără să-l întrebi. Este de la sine înțeles că nu intri în casa cuiva fără să suni la ușă. De ce ar trebui ca portofelul și casa mea să fie mai bine protejate decât corpul meu?”, au spus parlamentarii care apără acest principiu.

Eurodeputatul Green Raphaël Mahaim a fost de acord:

„Corpul celuilalt nu este niciodată un bar deschis. Înainte de a avea un moment de împărtășire sexuală, trebuie să te asiguri că partenerul tău este de acord”.

Mulți politicieni de dreapta s-au opus opțiunii „da înseamnă da”, spunând că aceasta ar crea confuzie și ar fi dificil de pus în aplicare.

Filiala elvețiană a ONG-ului Amnesty International a salutat votul de luni ca fiind „un succes uriaș după ani de activism politic al celor care apără drepturile femeilor și ale victimelor violenței sexuale”. Ambele camere vor trebui să găsească un compromis înainte ca procesul să poată continua. Odată ce acest lucru va fi făcut, problema va fi probabil supusă votului popular, așa cum permite sistemul elvețian de democrație directă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mai multe țări europene au schimbat definiția violului ca fiind o agresiune sexuală fără consimțământ explicit, printre care Spania, Suedia, Danemarca și Belgia.

#lege #viol #violenta

Secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a afirmat, marți, 27 octombrie, că președintele rus Vladimir Putin „ne pune la încercare și testează hotărârea NATO” și a avertizat că Marea Britanie și Alianța Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită pentru scenariul în care „se află în război cu Rusia”, scrie mediafax.ro.

Potrivit The Guardian, el a mai spus că „trebuie să fim pregătiți pentru un scenariu în care Regatul Unit și NATO se vor afla în război cu Rusia”, aducând în discuțiile afirmațiile făcute de Putin înaintea invaziei din Ucraina, contrare acțiunilor întreprinse ulterior.

„Nu pentru că ne dorim războiul – nu avem nimic împotriva poporului rus și nu dorim un război cu Rusia; NATO este o alianță defensivă –, dar când Putin ne asigură că nu are intenția de a provoca un război cu NATO, ne amintim de ceea ce a spus despre Ucraina cu doar câteva zile înainte de invazie”, a subliniat secretarul britanic al Apărării, potrivit sursei citate.

El a continuat spunând că NATO este pregătită „să apere fiecare centimetru din teritoriul său” și a reitera continuarea sprijinului pentru Ucraina.

„Cu cât suntem mai pregătiți să facem față Rusiei, să apărăm fiecare centimetru din teritoriul NATO, cu atât este mai puțin probabil să ne regăsim în acel scenariu. Polonia este unul dintre cei mai mari și, cu siguranță, cel mai de încredere prieten al nostru din Europa, iar noi prețuim și apreciem foarte mult această prietenie”, a adăugat Wes Streeting.

Declarațiile acestuia vin după ce în urmă cu două săptămâni, directorul general al MI5, Sir Ken McCallum, a descris Rusia drept „agresorul numărul unu” și a acuzat Moscova că desfășoară un război hibrid, încercând însă să rămână sub pragul care ar putea provoca un răspuns colectiv al NATO.

Potrivit lui McCallum, Kremlinul încearcă să destabilizeze statele europene în timp ce ofensiva sa militară din Ucraina înregistrează progrese reduse, obținute cu costuri foarte mari.