Statul alocă sume suplimentare pentru medicamentele compensate. Ministrul Sănătății, Ala Nemerenco, spune că pentru anul 2023 a fost alocată suma de un miliard de lei pentru a compensa prețul medicamentelor. Potrivit șefei de la Sănătate, nu vor fi compensate doar medicamentele, ci și unele dispozitive medicale cum ar fi testele pentru pacienții cu diabet zaharat și stomele. Ministrul Sănătății spune că deși în anul 2022 inflația depășește 30%, media generală a creșterii prețurilor la medicamente este de doar 3,5%.

Potrivit proiectului legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală (FAOAM), în anul 2023 se prevede o creștere cu aproape 35% sau 268 de milioane de lei a sumei destinate compensării prețului la medicamente, informează ipn.md.

Ministrul Sănătății dă asigurări că din 2023 va fi extinsă lista medicamentelor compensate.

„Ne-am străduit să majorăm pachetul pentru medicamente compensate. Medicamentul compensat este un instrument care îndepărtează complicațiile bolii și îi asigură pacientului acoperire financiară. Cunoaștem că medicamentele sunt scumpe și pentru anul viitor ne propunem o creștere cu 35% a sumei alocate pentru medicamente compensate. Aproape un miliard de lei va fi utilizat pentru medicamente compensate. În plus, am alocat câteva sute de milioane pentru dispozitivele medicale, deoarece din 2022 am trecut pentru prima dată sub aceeași umbrelă de compensare și dispozitivele medicale, fiind vorba de teste în special pentru pacienții cu diabet, asigurarea pacienților cu stome”, a spus Ala Nemerenco în cadrul emisiunii „Obiectiv Comun” de la TVR Moldova.

Mai mult, Ala Nemerenco spune că războiul din Ucraina a dat peste cap lanțul de aprovizionare a spitalelor și farmaciilor din țară cu medicamente și dispozitive.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ministrul Sănătății spune că autoritățile s-au reorientat rapid spre alte piețe, reușind să mențină prețurile medicamentelor aproape la nivelul anului 2021.

„Au dispărut unele medicamentelor nu doar din Ucraina, dar și din Rusia. La licitațiile care asigurau toate spitalele cu medicamente au dispărut medicamentele simple care sunt foarte necesare, de exemplu, soluția fiziologică și tot ce era utilizat în perfuzii. În același timp, trebuie să recunoaștem că medicamentele care veneau de pe aceste două piețe aveau un preț mai mic. În plus, pe teritoriul Ucrainei se aflau depozitele multor companii farmaceutice din Europa, iar războiul a afectat asigurarea noastră cu medicamente. Respectiv, noi am trecut la piața medicamentelor din alte țări. Grație eforturilor Agenției Medicamentului, creșterea prețurilor comparativ cu anul 2021 este de doar 3,5%. Asta se întâmplă în condițiile unei inflații de 30%”, a mai spus ministrul Sănătății.

Ieri, în Parlament a fost aprobat în prima lectură proiectul privind modificarea mecanismului de înregistrare a prețurilor de producător la medicamente. Documentul are drept scop asigurarea țării cu medicamente de calitate la prețuri corecte și accesibile pentru populația Republicii Moldova.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.