Parlamentul a votat ieri, în prima lectură, proiectul Politicii fiscale pentru anul 2023. Documentul prevede majorarea accizelor la produsele de tutun cu 25%, iar la alcool cu 15%. Anterior, mediul de afaceri și asociațiile de business și-au expus îngrijorările privind creșterea accelerată a accizelor, invocând că orice majorare neplanificată și bruscă va încuraja comerțul ilicit și va provoca pierderi la bugetul de stat, scrie Infotag.

Ratele de accizare propuse în Politica Fiscală pentru anul 2023 contravin calendarului fiscal existent, care prevede creșterea accizei cu 15% la produsele de tutun și cu 5% la alcoolul etilic.

În cadrul unei adresări publice, principalii operatori ai pieței produselor din tutun au declarat că majorarea bruscă accizelor va afecta piața legală și companiile care își desfășoară activitatea legal în Republica Moldova, vor stimula creșterea comerțului ilicit și vor diminua respectiv veniturile bugetare.

În adresare se spune că fiecare scădere de 1% a pieței legale a produselor din tutun, reprezintă estimativ o pierdere de 1,3 milioane euro sau 26 milioane lei la veniturile bugetului de stat.

De menționat că Ministerul Finanțelor își propune să încaseze suplimentar la bugetul de stat venituri de circa 618 milioane de lei din acciza la produsele de tutun. Operatorii pieței produselor din tutun consideră că acest lucru nu va fi posibil dacă acciza va crește cu 25%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anterior, în cadrul unui interviu directoarea adjunctă AmCham Moldova, Veronica Sirețeanu a declarat că propunerile de creștere rapidă a cotelor accizelor, trebuie corelată cu o altă propunere din Politica fiscală: cota 0 la profit. ”Această creștere abundentă, care nu e salutabilă deloc, este costul pe care bugetul ar vrea să îl compenseze pentru ne-aplicarea impozitului pe profit la persoane juridice”, a subliniat Veronica Sirețeanu.

Politica Fiscală pentru anul 2023 prevede o vacanță fiscală de 3 ani pentru întreprinderile mici și mijlocii, stabilind impozitul pe venit în mărime de 0% din venitul impozabil nedistribuit sub formă de dividende. Ca urmare a acestei măsuri, bugetul se va reduce cu 1,2 milioane de lei.

Și importatorii de produse alcoolice au declarat că majorarea accizei la alcool cu 15%, în loc de 5%, va provoca consecințe nefaste, nu numai pentru importatori, căci un impact și mai mai dur va fi pentru producătorii interni, și, respectiv, va duce și la consecințe pentru consumatorul final.

„Dacă să sintetizăm care ar fi impactul – creșterea accizei cu 15% va duce la mai multe consecințe negative atât pentru populație, cât și pentru mediul de afaceri, în primul rând, ieșirea din fiscalitatea legală și deplasarea spre consumul produselor contrafăcute”, a afirmat Vitalie Slonovschi, administratorul companiei Global Spirit.

Proiectul Politicii fiscale pentru anul 2023 urmează a fi supus votării în a doua lectură în Parlament.

#accize #alcool #politica fiscală #tutun

Premierul desemnat al României, Luca Niculescu, a declarat că relațiile dintre România și Republica Moldova intră într-o nouă etapă, în contextul schimbărilor geopolitice și al accelerării procesului de aderare a țării noastre la Uniunea Europeană.

„În contextul schimbărilor geopolitice profunde din ultimele luni, relațiile României cu Republica Moldova intră într-o nouă etapă. E o etapă în care procesul de aderare al Moldovei la UE se accelerează, iar politica României trebuie să se adapteze acestei realități. România trebuie să continue să fie principalul sprijin al Republicii Moldova în acest proces”, a declarat Luca Niculescu de la tribuna Parlamentului.

Declarațiile au fost făcute marți, 20 octombrie, în plenul reunit al Parlamentului României, unde Senatul și Camera Deputaților s-au întrunit în ședință comună pentru învestirea Guvernului propus de premierul desemnat.

Ședința este condusă de președintele Camerei Deputaților, social-democratul Sorin Grindeanu. Potrivit acestuia, și-au înregistrat prezența 323 de parlamentari din totalul de 464.

Luca Niculescu a anunțat că, în cazul în care Guvernul va primi votul de încredere al Parlamentului, va începe să lucreze chiar din ziua următoare pentru soluționarea principalelor urgențe. Printre priorități se numără rectificarea bugetară fără creșterea deficitului, adoptarea bugetului pentru anul viitor, asigurarea securității energetice pe perioada iernii și finalizarea fără pierderi a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).