În martie 2022, Republica Moldova a aderat la Protocolul privind eliminarea comerțului ilicit cu produse de tutun la Convenția-cadru a Organizației Mondiale a Sănătății privind controlul tutunului. Această decizie de aderare reprezintă o prioritate în contextul aplicării Planului național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană. Autoritățile europene estimează că anual contrabanda de tutun costă UE aproximativ 10 miliarde de euro, din acest motiv lupta cu comerțul ilicit este o prioritate pentru statele UE. În Republica Moldova, comerțul ilegal cu produse de tutun este în creștere. Datele studiului IPSOS, arată că într-un an, în Republica Moldova, piața neagră de țigarete s-a dublat ajungând la o cotă de 7.4%, iar o potențială creștere ar putea crea provocări în parcursul european al țării noastre.

Președintele Camerei Consultanților Fiscali din România, Dan Manolescu susține că actual context economic din Republica Moldova, unde rata inflației a depășit pragul de 30%, provocând creșteri foarte mari a prețurilor la utilități și produsele alimentare, a pus presiuni pe bugetul consumatorilor, care s-au orientat către oferte mai ieftine, de pe piața neagră, conform InfoMarket.md.

„Această creștere a pieței negre a produselor de tutun în Republica Moldova arată că sunt necesare în continuare eforturi susținute ale autorităților, iar aderarea Republicii Moldova la Protocolul privind eliminarea comerțului ilicit cu produse de tutun este un pas important în aceste sens. Dar, accizele sunt un instrument fiscal important în această ecuație. Pentru că orice creștere accelerată a accizelor la produsele de tutun, ar putea perturba piața legală și provoca o creștere și mai mare a pieței negre”, a declarat președintele Camerei Consultanților Fiscali din România.

Dan Manolescu a menționat că Republica Moldova are privilegiul de a învăța din greșelile altor state care au aderat la Uniunea Europeană și au încercat într-un ritm accelerat să crească accizele la produsele de tutun conform Directivei UE pentru a ajunge la cota minimă de 90 euro per 1000 țigarete.

„În 2007, România a devenit membru al Uniunii Europene, iar în 2009, autoritățile române au crescut acciza la produsele de tutun cu 50%, si ca urmare, în mai puțin de nouă luni piața neagră a țigaretelor a ajuns la o cotă de 36%. Pierderile la bugetul de stat s-au ridicat la peste un miliard de euro, lupta cu comerțul ilicit devenind o prioritate pentru Consiliul de Apărare a Țării. Ulterior, accizele au fost majorate treptat, conform unor calendare incluse în Codul Fiscal”, a menționat sursa.

Potrivit lui Manolescu, România nu este singura țară care s-a confruntat cu această situație. De exemplu în Bulgaria, în 2010, cota comerțului ilicit cu țigarete a atins 37%, după ce acciza a fost majorată cu 49%, în Letonia – 54%, în Lituania- 47%. Totodată, statele care au aderat la comunitatea europeană în perioada anilor 2004-2007 au avut nevoie de 10-12 ani pentru a atinge cota accizelor de 90 euro per 1000 țigarete.

Menționă, că Ministerul Finanțelor din Republica Moldova a propus pentru anul 2023 majorarea accizelor de 25%, contrar calendarului fiscal existent care prevede o acciză de 15% pentru anii 2021-2023. Totodată, Guvernul își propune până în 2025 să atingă cota de 90 euro per 1000 de țigarete, în prezent aceasta constituind 47 euro.

#comert ilicit #Moldova #produse de tutun #provocare

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.