Decizia Comisiei Situații Excepționale, privind suspendarea licențelor de emisie a șase posturi TV, are la bază rapoarte de monitorizare ale membrilor Consiliului Audiovizualului și ale experților independenți de media. Declarația a fost făcută de președintele Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, în cadrul unei conferințe de presă.

Declarația integrală a președintei Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu:

„Suspendarea licențelor de emisie pe durata stării de urgență a șase posturi TV are la bază mai mulți factori cumulativi care țin atât de respectarea Codului Serviciilor Media Audiovizuale, cât și de domeniul securității naționale.

Mai multe rapoarte de monitorizare nu doar ale Consiliului Audiovizualului, ci și ale ONGurilor de media, au atestat încălcarea repetată de către aceste posturi a Codului Serviciilor Media Audiovizuale (CSMA). Implicit au fost aplicate mai multe sancțiuni pentru lipsa unei informării corecte în reflectarea evenimentelor naționale, dar și pentru propagarea războiului și agresiunii contra Ucrainei. Acest fapt denotă o sfidare constantă a regulilor din domeniul audiovizual.

De exemplu, înainte de începutul războiului, 4 posturi din cele 6 vizate de Dispoziția CSE, retransmiteau activ emisiuni informative rusești, care reprezentau un atac informațional asupra Ucrainei și o pregătire informațională pentru invadarea acesteia. Atât prevederile CSMA cu privire la informarea corectă, cât și standardele de bază ale jurnalismului erau grav încălcate.

În primele zile ale agresiunii, aceste posturi au renunțat la retransmiterea programelor informative din Rusia, dar au adoptat o altă tactică – și anume, cea de omisiune ca formă de manipulare. Astfel, au ales să tacă despre război!

Pe parcursul acestui an, CA a aplicat următoarele sancțiuni, doar pentru încălcarea prevederilor art. 13 referitor la asigurarea informării corecte:

NTV Moldova – 22 sancțiuni,

Primul în Moldova – 17 sancțiuni,

RTR Moldova – 14 sancțiuni,

Orhei TV – 13 sancțiuni,

TV6 – 13 sancțiuni,

Accent TV – 5 sancțiuni.

Totodată, „Telesistem TV” SRL, fondatoarea „Primul în Moldova” și „Accent TV”, a fost sancționată pentru faptul că și-a schimbat proprietarul beneficiar final fără acordul Consiliului, cu încălcarea art. 25 alin. (5) din Cod.

Un control pentru o încălcare similară se desfășoară și pe „Media Resurse” SRL, fondatoarea TV6 și Orhei TV. Astfel, 4 posturi din 6 și-au schimbat proprietarul beneficiar final în ultimele luni, fără acordul CA.

De asemenea, toate aceste posturi nu respectă prevederile Codului privind volumul de conținut local pe care trebuie să îl producă.

Dacă e să recapitulăm, doar în baza CSMA, acest posturi, în repetate rânduri, au încălcat: 1) regulile privind modul de reflectare a evenimentelor naționale și internaționale, astfel au informat cu rea credință; 2) regulile ce țin de proprietatea posturilor TV, în situația în care sunt indicii că acestea ar fi controlate dintr-un singur punct; 3) regulile privind conținutul local versus cel retransmis. Nu doar încălcările semnalate de CA au stat la dispoziția CSE, ci și informații despre controlul exercitat de persoanele sancționate internațional asupra unora dintre aceste posturi de televiziune. O decizie anterioară a CSE a dispus aplicarea unor masuri de precauție sporită în raport cu entitățile și persoanele asociate persoanelor fizice si juridice supuse sancțiunilor internaționale. Decizia este în vigoare din 31 octombrie 2022

În legătură cu acuzațiile deplasate din partea Federației Ruse, e de spus un singur lucru – posturile TV a căror licență de emisie a fost suspendată au încălcat în mod constant Codul Audiovizualului și principiile informării corecte. Au favorizat persoane supuse sancțiunilor internaționale, au manipulat cu privire la evenimentele naționale, dar și cu privire la războiul din Ucraina. Printre posturile TV vizate de Dispoziția CSE se regăsesc posturi cu programe locale, în limba română, prin urmare nu este vorba, sub nicio formă, despre o luptă contra limbii ruse. Este vorba de securizarea spațiului informațional național de manipulare și dezinformare.

Atât postul public de televiziune, cât și posturile private din Moldova au în grila lor emisiuni în limba rusă, pornind de la programe de știri, talk-showuri, cât și emisiuni de divertisment sau seriale TV. Acest lucru nu are nimic în comun cu produsele mediatice care au propagat războiul, au promovat dezbinarea și intoleranța.

Discuțiile despre închiderea posturilor în limba rusă este o încercare de substituire a conceptelor. Dacă includem orice rețea de cablu, atunci vom găsi mai multe posturi care difuzează filme, seriale sau alte tipuri de programe în limba rusă.

Acțiunile de securizare a spațiului audiovizual național nu sunt, sub nicio formă, îndreptate împotriva vreunei limbi. Din spațiul nostru mediatic, fac parte posturi în limbile ucraineană, găgăuză, bulgară, rusă, Roma. Și CSMA garantează ca fiecare minoritate să aibă acces la programe în propria lor limbă. Republica Moldova, tocmai prin aplicarea acestor prevederi, asigură minoritățile cu emisiuni în limbile materne și creează un spațiu multicultural. Însă, propaganda, ura și promovarea războiului lovește în absolut toți cetățenii noștri, indiferent de limba pe care o vorbesc!

Tot vineri, pe 16 decembrie, Consiliului Uniunii Europene a luat o decizie similară de a suspenda licențele de difuzarea a câtorva posturi de televiziune rusești. În decizia Consiliului Uniunii Europene se spune: “Pentru a contracara campania internațională sistematică a Federației Ruse de dezinformare și de manipulare a informațiilor care are ca scop destabilizarea țărilor învecinate, a UE și a statelor sale membre, Consiliul a inițiat procesul de suspendare a licențelor de difuzare a patru canale mass-media suplimentare: NTV/NTV Mir, Rossiya 1, REN TV și Pervyi Kanal. Aceste canale se află sub controlul permanent, direct sau indirect, al conducerii Federației Ruse și au fost utilizate de aceasta pentru acțiunile sale continue și concertate de dezinformare și propagandă de război, care legitimează agresiunea Rusiei și subminează sprijinul pentru Ucraina.”

Pe 14 decembrie, Arcom – autoritatea de reglementare în domeniul comunicării audiovizuale și digitale din Franța – a emis o notificare oficială de a înceta difuzarea a trei canale rusești – Rossiya 1, Perviy Kanal și NTV -, ale căror programe despre conflictul din Ucraina conțin instigări repetate la ură și violență și numeroase încălcări ale onestității în informații.

#CA #CSE #Liliana Vițu #posturi TV

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.