Renovarea podului de la Budești a fost încheiată. Administrația de Stat a Drumurilor (ASD) anunță crearea Comisiei formare din reprezentanții săi, ai Ministerului Infrastructurii, Poliției și altor entități implicate, care să recepționeze lucrările.

„În contextul finalizării lucrărilor de remediere a degradărilor depistate la podul de șosea poziționat pe drumul expres M5, a fost instituită Comisia de recepție la terminarea lucrărilor. (…) Podul reparat din apropierea s.Budești, km 276,960 după un complex de măsuri orientate spre importanța sporirii calității, v-a asigura accesul transporturilor în siguranță, confort și maximă fluiditate”, anunță ASD

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Lucrările de reparație au demarat în perioada octombrie 2021-decembrie 2022 și s-au finalizat cu respectarea procedurilor contractuale, prevăzute în graficul de execuție. Investiția este de circa 15,2 milioane lei, bani alocați în totalitate din mijloacele fondului rutier.

Podul are 171 de metri și două benzi de circulație. S-au executat lucrări de reparație și protecție, lucrări de consolidare, refacerea căi pe pod, amenajarea parapetului pietonal și a parapetului de siguranță, lucrări reparație a racordării podului cu rampele de acces, dar și alte procese necesare pentru siguranța utilizării lui, conform ASD.

#ASD #Budești #comisie #pod #recepție lucrări

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.