Bine de știut! Începând cu data de 1 ianuarie 2023, persoanele fizice rezidente şi cele nerezidente au dreptul de a introduce mijloace de transport declarate prin acțiune şi plasate sub regim vamal de admitere temporară pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, pe un termen de până la 180 de zile dintr-o perioadă de 12 luni consecutive, fără excepții.

Astfel, urmare a intrării în vigoare a modificărilor operate la Codul vamal al Republicii Moldova a fost exclusă prevedera conform căreia mijloacele de transport auto introduse pe teritoriul vamal de către persoanele fizice cu domiciliul în orice stat străin şi care deţin permis de conducere emis în ţara în care au domiciliu, declarate prin acţiune, se pot afla pe teritoriul vamal al Republicii Moldova pe un termen mai mare de 180 zile, până la 3 ani.

Această prevedere a fost exclusă în vederea racordării cadrului legal național la prevederile aqu-lui comunitar și la prevederile art. 9 alin. 2 Anexa C a Convenției privind admiterea temporară încheiată la Istanbul la data de 26 iunie 1990, conform căreia ”Mijloacele de transport de uz particular pot rămâne pe teritoriul de admitere temporară o perioadă continuă sau nu de 6 luni, în intervalul de 12 luni”.

Conform prevederilor legale, „persoanele fizice rezidente şi cele nerezidente au dreptul de a introduce pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, fără achitarea drepturilor de import, cu achitarea vinietei, în scopuri personale, mijloace de transport clasificate la poziţiile tarifare 8702, 8703, 8704 (cu o greutate în sarcină maximă de maximum 5 t), 8711 şi remorcile ataşate la acestea (poziţia tarifară 8716), indiferent de termenul lor de exploatare, doar în cazul în care vor fi declarate prin acţiune şi plasate sub regim vamal de admitere temporară pe un termen de pînă la 180 de zile dintr-o perioadă de 12 luni consecutive”.

În concluzie, dacă aveți neclarități sau întrebări cu privire la legislația vamală, regimurile și destinațiile vamale, vă rugăm să contactați operatorii Centrului Unic de Apel al Serviciului Vamal, la numărul de telefon: +373 22 78-88-88, pentru a primi explicații și răspunsuri la întrebările adresate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#frontieră #mijloc de tranhsport #persoane fizice #serviciul vamal

„Nu am văzut un motiv serios pentru o acțiune de protest”. O spune vicepreședintele comisiei juridice din Parlament, Igor Chiriac, referindu-se la greva japoneză declanșată de judecători în semn de nemulțumire față de proiectul legii salarizării. Potrivit lui Chiriac, nivelul salariilor trebuie stabilit în funcție de posibilitățile financiare ale statului și comparat cu veniturile angajaților din alte domenii ale sectorului public.

Începând cu 12 octombrie judecătorii desfășoară o grevă japoneză, exprimându-și nemulțumirea față de proiectul legii salarizării, despre care spun că nu le-ar asigura o majorare a veniturilor proporțională cu complexitatea și responsabilitatea muncii lor. Deputatul PAS, Igor Chiriac, pune la îndoieală justificarea protestului.

„Nu am văzut un motiv serios pentru o acțiune de protest. Inițial, judecătorii s-au declarat nemulțumiți de suma cu care se majorează salariile. Ulterior, CSM a venit cu o rectificare și a spus că salariile nu se majorează cu 560 de lei, ci cu aproape 2000 de lei lunar. Ulterior, tot judecătorii spun că nu știu cu cât se majorează pentru că încă nu știu valoarea de referință. Dacă voi încă nu cunoașteți cu cât se majorează salariile, atunci pentru ce protestați?”, a spus vicepreședintele comisiei juridice, Igor Chiriac, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RealitateaTV.

Potrivit lui Chiriac, veniturile unui judecător numit recent în funcție, inclusiv compensațiile pentru transport, arată că nivelul de remunerare este deja unul semnificativ.

„Discuțiile vizează judecătorii instanțelor de fond. Eu am verificat declarațiile de avere și interese ale judecătorilor pentru anul 2025. Un judecător de la Judecătoria Drochia, numit în 2024, în anul 2025 a primit aproape 400 de mii de lei. În afară de salariu a primit peste 41 de mii de lei cheltuieli pentru transport. Adică are un salariu de peste 26 de mii de lei, plus 3000 de lei pentru transport. Adică, un judecător numit abia acum un an, primește la card în jur de 30 mii lei lunar”, a explicat parlamentarul.

Chiriac afirmă că toate majorările salariale pentru angajații din sectorul public trebuie stabilite în funcție de resursele financiare disponibile la buget.

„Când discutăm de salarii, indiferent în care domeniu, trebuie să vedem care sunt posibilitățile financiare. Trebui să analizăm cât putem mări salariile și la medici, polițiști, pompieri”, a punctat Igor Chiriac.