Numărul deceselor și spitalizărilor provocate de COVID-19 au scăzut puternic în majoritatea țărilor în ultimele luni față de vârfurile pandemice din anul 2020, în ciuda unui semn de întrebare tot mai mare în ce privește numărul infectărilor din China. Totuși, în ciuda faptului că pandemia devine deja un subiect uitat, o nouă subvariantă a mutației Omicron a coronavirusului, provoacă îngrijorare și temeri cu privire la un posibil nou val la nivel global.

Noua variantă are numele oficial de XBB.1.5 și este rezultatul combinației dintre două fragmente de variante – ceea ce poartă numele de „subvariantă recombinantă”.

„Două secvențe diferite ale BA.2 Omicron s-au unit pentru a crea această nouă variantă”, explică Sheena Cruickshank, cercetătoare la Institutul de Imunologie și Boli Inflamatorii Lydia Becker de la Universitatea din Manchester.

„Este, de fapt, un descendent al XBB și XBB.1. E ca un nepot al lui XBB, care este, de asemenea, o subvariantă produsă de două versiuni ale BA.2”, a mai spus ea.

Noua mutație se răspândește rapid în SUA și UK

Subvarianta, denumită „Kraken” după legendarul monstru acvatic, ar fi apărut pentru prima oară în SUA în jurul lunilor noiembrie-decembrie 2022, în statul New York sau în apropiere de acesta.

Kraken se află în spatele unei creșteri puternice a numărului de cazuri în Statele Unite, unde se estimează că este responsabil pentru 41% dintre cazurile curente de COVID-19, conform datelor făcute publice de CDC-ul american.

După SUA, noua mutație a fost descoperită și în state din Europa, în Australia și în părți ale Asiei de Sud-Est.

Kraken a fost descoperit și în Regatul Unit. Cruickshank spune că mutația „este responsabilă pentru în jur de 4% dintre cazurile active în acest moment în Regat, dar vedem că numărul crește destul de rapid”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cât de periculos este Kraken

Cruickshank spune că este încă prea devreme pentru a ne da seama dacă Kraken este mai periculos decât alte variante de COVID, dar că „nu există date care să arate că așa este”.

Deși există acest avantaj, că este foarte probabil ca varianta să nu fie mai virulentă decât cele pe care le cunoaștem deja, numărul de internări cu COVID din SUA continuă să crească accelerat, „iar asta ne arată o primă dovadă cu privire la această variantă”.

Cruickshank crede că, în condițiile în care majoritatea populației este vaccinată, multe dintre noile infectări ar trebui să fie mult mai puțin severe pentru că există o formă de protecție în populație.

Noua mutație pare, însă, să provoace îngrijorări pritnre epidemiologi și experți în domeniu. Dr. Maria Van Kerkhove de la OMS a declarat, în timpul unei conferințe de presă la începutul săptămânii, că noua subvariantă este motiv de îngrijorare pentru organizație.

„Suntem îngrijorați cu privire la felul în care crește această subvariantă în unele țări din Europa și în Statele Unite, mai ales în partea de nord-est a SUA, acolo unde XBB.1.5. a înlocuit cu mare viteză alte variante în circulație.

Temerile noastre se referă la cât de transmisibilă este varianta… și la faptul că va avea tot mai multe oportunități de mutație prin această circulație intensă”, a spus ea.

Transmiterea mai rapidă și evitarea răspunsului imun sunt principalele caracteristici cunoscute până acum

Medicul epidemiolog Eric Feigl-Ding, care a scris despre răspândirea lui Kraken pe Twitter pe 29 decembrie, spune că subvarianta este „și mai capabilă de a evada anticorpi, dar și mai eficientă la a infecta decât BQ și XBB”.

Conform lui Feigl-Ding, care a acuzat CDC-ul că nu i-a avertizat pe americani cu privire la această subvariantă mai repede și că ar fi ascuns informațiile cu privire la circulația lui Kraken, „mutația este, cel mai probabil, o variantă locală americană care are la bază o recombinație și se transmite cu 96% mai repede decât vechiul XBB”.

„XBB1.5 a apărut în zona New York în octombrie și face probleme de-atunci. Kraken este în spatele celui mai mare val de spitalizări Covid-19 din aproape un an în New York”, a mai spus el.

„O caracteristică importantă a acestui virus este cantitatea de mutații pe care le-a obținut. Toate virusurile trec prin mutații și obțin noi caracteristici pe măsură ce se replică în celulele noastre. E normal, având în vedere viteza cu care se replică. Aceste mutații se vor acumula.

Vom vedea în timp care sunt mutațiile benefice pentru virus, pentru că ele vor deveni dominante. Vedem că Kraken are abilitatea de a scăpa de anticorpi. Ceea ce înseamnă că imunitatea pe care o avem din vaccinuri sau din infecții precedente va fi și mai puțin eficientă. Kraken are un mecanism de evitare a răspunsului imun”, spune Cruickshank.

Totuși, cercetătoarea mai spune și că există un „cost” abilitatea mai crescută a virusului de a evita răspunsul imun – este mai puțin bun la a pătrunde în celule. Acest lucru nu este valabil și pentru Kraken, care a depășit și acest „inconvenient”.

„Vedem că virusul este și mai capabil la a evita răspunsul imun, dar este și capabil să se replice rapid în celule. Pare că are un avantaj infecțios. Din acest motiv vedem cum se răspândește cu această viteză remarcabilă”, a concluzioant Cruickshank.

#COVID-19 #mutatie #SUA #UK #varianta combinata

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.