„Anunțul Comisiei Europene privind acordarea a 600 de milioane de euro, dincolo de dimensiunea economică, este un puternic semnal politic ce repune Republica Moldova pe traiectoria de integrare europeană începută în anul 2009”. Declarația parține ex-premierului Vlad Filat după ce Comisia Europeană a anunțat un plan de redresare economică pentru Republica Moldova.

„Blocat în 2015 de binomul Plahotniuc-Dodon prin capturarea cvasi-totală a statului, parcursul european al Republicii Moldova beneficiază prin acest ajutor al Uniunii Europene de o nouă șansă. Sprijinul acordat de Uniunea Europeană va deveni operațional doar dacă la Chișinău vor exista parteneri pro-europeni, profund angajați în apropierea de Uniunea Europeană. Acest sprijin va crește substanțial în măsura în care Republica Moldova își va îndeplini angajamentele agreate și asumate în fața Uniunii Europene”.

Vlad Filat a menționat că cei cinci piloni enunțați în Planul de Recuperare Economică pentru Republica Moldova, vor asigura nu doar reforma și modernizarea statului, ci și o mai bună interoperabilizare cu Uniunea Europeană.

Totodată, ex-premierul a conchis că în ceea ce-l privește pe Igor Dodon și atacurile la adresa partenerilor de dezvoltare, ele derivă pur și simplu din invidie, neputință și frustrare.

„De fapt, refacerea alianței Plahotniuc-Dodon-Voronin este o „alianță a izolaților”, în vremea fiecăruia dintre ei Republica Moldova a fost izolată extern, iar partenerii de dezvoltare i-au ignorat. Din păcate, cei care au avut de suferit și pierdut au fost cetățenii. Dacă partenerii de dezvoltare i-au izolat, ar fi bine ca și noi, cetățenii Republicii Moldova, să-i izolăm și să ne continuăm drumul spre Europa”.

Amintim că, miercuri, 2 iunie, Comisia Europeană a anunțat un plan de redresare economică pentru Republica Moldova, care va mobiliza până la 600 milioane EUR în asistență macrofinanciară, subvenții și investiții, susținute prin garanții financiare. Această nouă finanțare va fi mobilizată în următorii trei ani pentru a promova investiții care stau la baza unei redresări durabile și incluzive din criza COVID-19 din țară.

#Comisia Europeană #dimensiune economica #stat #Vlad Filat

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.