Comisia Europeană şi-a propus ca ţările membre UE să înceapă achiziţiile comune de gaze „până la vară”, a declarat luni, 16 ianuarie curent, vicepreşedintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic, în ideea de a ajuta statele membre să îşi umple depozitele de gaze şi a evita o criză de aprovizionarea în iarna următoare.

La finalul primei reuniuni a reprezentanţilor ţărilor membre pentru coordonarea achiziţiilor comune de gaze, care a avut loc luni, Maros Sefcovic a spus că a îndemnat statele membre să interacţioneze rapid cu jucătorii de pe pieţele lor pentru a estima cantităţile de gaze pe care le vor achiziţiona în comun.

Sefcovic a mai spus că a cerut mediului industrial să confirme dacă este interesată să se alăture schemei UE privind achiziţiilor comune de gaze, care potrivit speranţelor executivul comunitar va ajuta Europa să îşi reumple depozitele golite şi să negocieze preţuri mai mici cu furnizorii graţie utilizării puterii colective de cumpărare a ţărilor membre UE.

„Lucrăm pe baza unui program strict pentru a ne pregăti în vederea iernii următoare şi pentru sezonul de reumplere a depozitelor”, a precizat Maros Sefcovic într-un comunicat de presă.

Cu toate acestea, unii oficiali UE spun că anumite firme mari din sectorul energetic şi-au exprimat reticenţa în a participa la achiziţiile comune de gaze, deoarece ele pot negocia deja propriile lor acorduri cu furnizorii şi au îndoieli că schema UE va permite obţinerea unor preţuri mai mici.

Comisia Europeană intenţionează să dea publicităţii, la începutul primăverii, informaţiile privind cantităţile de gaze pe care statele europene intenţionează să le cumpere în comun, pentru a putea atrage oferte din partea furnizorilor.

Ţările UE trebuie să se asigure că firmele lor locale iar parte la agregarea cererii de gaze cu volume echivalente cu 15% din cantitate de gaze necesară pentru a umple depozitele de gaze ale unei ţări până la 90% din capacitate.

La nivelul întregului bloc comunitar, această cerinţă de 15% ar fi echivalentă cu o cantitate de 13,5 miliarde metri cubi de gaze, adică o mică parte din importurile totale de gaze ale blocului comunitar, care în 2021, potrivit datelor Eurostat, s-au situat la 338 miliarde metri cubi.

#gaz #iarna #UE

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.