Dmitri Kozak, șef adjunct al administrației prezidențiale, ar putea deveni noul președinte al Camerei de Conturi. El este considerat principalul candidat. Această informație a apărut pe surse vineri, 20 ianuarie curent, în presa rusă.

RBC a fost informat despre acest lucru de două surse familiare cu discuția candidaților, menționând că „intriga rămâne”, odată ce consultările sunt încă în desfășurare.

„Nu anunțăm niciodată”, a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui, Dmitri Peskov, pentru sursa citată, când a fost solicitat să comenteze dacă informațiile despre posibila numire a lui Kozak sunt adevărate.

Candidații pentru numirea în funcția de șef al Camerei de Conturi se depun președintelui de către Consiliul Camerei Consiliului Federației. Potrivit legii „Cu privire la Camera de Conturi”, senatorii trebuie să prezinte șefului statului cel puțin trei candidați propuși de comisiile camerei superioare a parlamentului, dintre care președintele alege unul.

Una dintre sarcinile principale ale Camerei de Conturi este controlul utilizării direcționate și eficiente a fondurilor bugetare federale, a bugetelor fondurilor nebugetare de stat. Departamentul este responsabil în fața ambelor camere ale Adunării Federale.

„Fostul șef al Camerei de Conturi, Alexei Kudrin, și-a părăsit postul în noiembrie anul trecut și s-a mutat la Yandex. Ca succesor, el l-a propus pe prim-vicepreședintele Dumei de Stat, Alexander Jukov”, au declarat surse anonime pentru RBC.

Kozak este șef adjunct al administrației prezidențiale din 2020; l-a înlocuit pe Vladislav Surkov ca curator al direcției ucrainene, precum și pe Abhazia și Osetia de Sud.

În primăvara anului trecut, după începerea războiului în Ucraina, supravegherea LPR și DPR a trecut la primul adjunct al șefului administrației Kremlinului, Serghei Kiriyenko.

Dmitri Kozak și Vladimir Putin se cunosc încă din anii 1990: s-au întâlnit în perioada în care actualul președinte conducea comisia pentru relații externe a primăriei din Sankt Petersburg, iar șeful adjunct al administrației Kremlinului a condus departamentul juridic al Consiliul Local al Deputaților Poporului din Leningrad.

Kozak a venit la Comitetul Executiv al orașului Leningrad aproape simultan cu Kudrin. În 1990, a devenit șef adjunct al departamentului juridic al Comitetului Executiv al orașului Leningrad, iar din septembrie 1994 până în iulie 1996 a ocupat funcția de șef al comitetului juridic al primăriei din Sankt Petersburg. Mai târziu a fost viceguvernator – președinte al comitetului juridic al biroului șefului din Sankt Petersburg Vladimir Yakovlev.

Kudrin în același 1990 a devenit șef adjunct al comisiei pentru reforme economice, din 1992 a condus departamentul financiar al primăriei, iar în 1993 a devenit viceguvernator.

În 1999, Kozak s-a mutat la Moscova, unde a condus aparatul guvernamental, care era apoi condus de Putin. Apoi a ocupat funcțiile de șef adjunct și prim adjunct al șefului administrației prezidențiale, șef al aparatului guvernamental, trimis prezidențial în Districtul Federal de Sud și ministru al dezvoltării regionale. Când Putin a devenit prim-ministru după al doilea mandat prezidențial, Kozak a fost numit vicepremier.

Atât Kudrin, cât și vicepremierul Tatyana Golikova, care a ocupat funcția de șef al Camerei de Conturi înaintea lui, sunt considerați oameni ai președintelui în exercițiu care nu aparțin niciunui clan al puterii. Kozak este și omul lui Putin și probabila sa numire în funcția de șef al Camerei de Conturi va însemna că președintele preferă în continuare să-și vadă împuterniciții în această funcție, notează unul dintre interlocutorii RBC.

#bani #Dmitri Kozak #Rusia

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.