O nouă încercare a Guvernului Gavrilița de a convinge moldovenii să revină acasă. Pentru 2023, Biroul Relații cu Diaspora (BRD) anunță că va demara un program guvernamental de stagii pentru studenții și absolvenții instituțiilor universitare de peste hotare în ministere și instituțiile subordonate acestora.

De asemenea, se propune crearea unui consiliu Guvern-Diaspora pe lângă Executiv, la fel pe lângă ministere și alte autorități publice centrale, formate sectorial din specialiști înalt calificați, a anunțat șefa BRD, Nadejda Zubco, în cadrul consultărilor publice a Planului de acțiuni al Guvernului, eveniment ce a avut loc vineri, 20 ianuarie.

Un astfel de exemplu este transpus în practică, în prezent, de Ministerul Educației și Cercetării, care a selectat un grup de lucru dintre persoanele din diasporă, disponibile să ofere expertiză și experiență, iar acest consiliu s-a reunit de câteva ori anul trecut.

„Există interes din partea Ministerului Sănătății și al Centrului Național al Cinematografiei de a replica această experiență, iar obiectivul Biroului Relații cu Diaspora pentru anul curent este de a valorifica cunoștințele cetățenilor Republicii Moldova stabiliți peste hotare. Ei pot să ofere suport în procesul de elaborare a programelor și politicilor publice la nivel sectorial”, a menționat Nadejda Zubco.

Alte priorități ale Biroului Relații cu Diaspora sunt: continuarea programului de granturi Diaspora Engagement Hub, inclusiv a inițiativei de a finanța evenimente și activități culturale peste hotare, precum și actualizarea Strategiei Naționale „Diaspora-2025”, document de politici publice care a fost elaborat în 2016 și nu mai corespunde realităților de astăzi.

Reprezentanții diasporei, care au participat la dezbatere, au apreciat activitățile propuse în Planul de acțiuni al Guvernului și au venit cu sugestii de completare a acestuia. În mod special, s-a făcut referire la necesitatea instruirilor pentru diasporă, inclusiv pentru scrierea și administrarea proiectelor, dar și accesarea fondurilor disponibile.

#diasporă #Guvern #program

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.