Un fenomen meteo a dus la emiterea mai multor alerte zilele acestea în Marea Britanie. Ceața înghețată a provocat anularea a zeci de zboruri de pe aeroporturile de lângă Londra, iar șoferii au sfătuiți să aibă mare grijă pentru că pericolul de accident e mare. În același timp, a fost emisă și o alertă de poluare pentru că din cauza ceții, emisiile din trafic se dispersează mai greu.

Ceața nu este un fenomen neobișnuit în Marea Britanie. De obicei în timpul toamnei, chiar și primăvara, iarna avem ceață în zona respectivă.

Însă acum avem temperaturi foarte scăzute, și din acest motiv se formează acest gen de ceață, care nu e neapărat rar, dar necesită niște condiții. E o ceață care se formează ca orice tip de ceață.

Practic avem încălzirea de la soare, radiația care încălzește suprafața terestră. În condițiile în care în zonă există foarte multă umiditate, în timpul nopții pământul la rândul lui emite această căldură pe care a acumulat-o în timpul zilei, și pentru că în zona respectivă nu am avut nori, această căldură se degajă către straturile superioare, scade temperatura și atunci se formează picăturile foarte fine de apă care reprezintă de fapt ceața.

Acum, acolo având temperaturi negative, ceața aceasta ajunge la temperaturi de minus zero grade, minus un grad.

Ar trebui ca picăturile de ceață respective să înghețe, însă ele nu îngheață, apa devine ceea ce noi numim apă suprarăcită. Dar dacă întâlnește o suprafață, de exemplu crengile unui copac, sau firele de iarbă, acestea acționează ca un nucleu de înghețare, iar particulele suprarăcite ajung să înghețe. Se formează o suprafață de gheață albicioasă în zonele respective.

Există o problemă destul de mare cu acest tip de ceață, dacă se depune pe drumuri, șosele, pentru că se depune un strat foarte fin, și el nu este întotdeauna vizibil.

De altfel, în SUA se numește și „black ice”, pentru că nu îți dai seama dacă zona este acoperită sau nu. Și atunci este un pericol suplimentar, în afară de reducerea extremă a vizibilității.

#ceață #Marea Britanie

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, susține că Republica Moldova continuă să facă progrese în procesul de aderare la Uniunea Europeană, în pofida presiunilor externe. Oficialul european a subliniat că angajamentul Chișinăului față de reforme și alinierea legislației naționale la cea europeană au rămas constante.

„Moldova continuă să progreseze în ciuda unor presiuni externe fără precedent. Angajamentul său față de reforme și alinierea la legislația Uniunii Europene au rămas constante”, a declarat Kaja Kallas miercuri, 4 noiembrie.

Oficialul a evidențiat și eforturile Ucrainei, care continuă reformele în timp ce se confruntă cu invazia rusă. Potrivit acesteia, nicio altă țară candidată nu a fost nevoită să facă schimbări de o asemenea amploare în timpul unui război.

„Ucraina desfășoară reforme de amploare sub bombele rusești. Nicio țară candidată nu a mai întreprins vreodată reforme de o asemenea magnitudine în timp ce se afla în război. Acest lucru merită recunoaștere”, a spus Kallas.

În acest context, șefa diplomației europene consideră că negocierile de aderare cu Ucraina ar trebui să avanseze. „Pe baza progreselor Ucrainei, ar trebui să trecem la deschiderea tuturor capitolelor de negociere înainte de sfârșitul anului”, a declarat aceasta.

Kallas a vorbit și despre situația celorlalte state candidate. Ea a menționat că perspectivele Bosniei și Herțegovinei, Kosovo, Macedoniei de Nord și Serbiei sunt diferite, iar în cazul Turciei rămân valabile condițiile care au dus la blocarea procesului de aderare.

În ceea ce privește Georgia, Kallas a afirmat că parcursul țării spre UE este, de facto, sistat, pe fondul problemelor legate de democrație și de respectarea drepturilor fundamentale.

„Meritul și reformele vor continua să determine ritmul aderării, la fel ca respectarea statului de drept și a drepturilor fundamentale”, a subliniat Kallas.

Un alt subiect abordat de șefa diplomației europene a fost legătura dintre extinderea Uniunii Europene și securitatea continentului. Raportul din acest an include, pentru prima dată, o secțiune dedicată securității și apărării. Kallas a precizat că majoritatea statelor candidate și-au menținut un nivel ridicat de aliniere la politica externă și de securitate a UE, ceea ce, în opinia sa, arată orientarea lor strategică și atașamentul față de valorile europene.

Ea a amintit că mai multe state candidate contribuie deja la securitatea Europei.

„Ucraina este prima linie de apărare a Europei împotriva Rusiei. Experiența de pe câmpul de luptă a Kievului este de neegalat și este esențială pentru securitatea și capacitatea de apărare a Europei”, a declarat Kallas.

În același context, oficialul a menționat și contribuția Republicii Moldova și a statelor din Balcanii de Vest, care participă la misiunile și operațiunile Uniunii Europene, ajută la protejarea frontierelor și combat manipularea informațională din exterior.

Kallas a mai atras atenția că obligațiile asumate de statele candidate în procesul de aderare nu dispar odată cu obținerea statutului de membru al UE.

„Angajamentele asumate pe parcursul procesului de aderare nu expiră după obținerea calității de membru”, a punctat aceasta.

Amintim că, Uniunea Europeană a prezentat la 4 noiembrie raportul privind Republica Moldova, inclus în Pachetul anual de extindere al Comisiei Europene. Documentul evaluează progresele celor zece state candidate și potențial candidate la aderare, analizează reformele realizate în ultimele 12 luni și formulează recomandări pentru perioada următoare.