Digitalizarea serviciilor și debirocratizarea proceselor este una dintre prioritățile guvernării pentru anul 2023. O spune vicepremierul pentru Digitalizare, Iurie Țurcanu. Oficialul dă asigurări că în Republica Moldova va fi disponibilă rețeta medicală digitală, pentru a exclude rețeta medicală pe suport de hârtie și pentru a facilita găsirea medicamentelor la farmaciile din țară, informează ipn.md.

Vicepremierul pentru Digitalizare spune că rețeta medicală electronică face parte din planul Guvernului de digitalizare a sistemului de sănătate. De asemenea, statul își propune digitalizarea proceselor de import, stocare și distribuire către populație a medicamentelor.

„O rețetă prescrisă de medic în format digital, nu mai înseamnă rețeta pe suport de hârtie. Rețeta digitală oferă posibilitatea pacientului să meargă la orice farmacie și să-și ridice medicamentele. Mai mult, informația digitală îl va anunța unde sunt disponibile aceste medicamente ca pacientul să nu facă prea multe drumuri. În mare parte, pacienții beneficiari de aceste servicii sunt persoane în etate și au nevoie de o atenție specială. În corelare cu rețeta digitală este și un registru de trasabilitate a medicamentelor. Importul de medicamente și vânzarea lor trebuie să se coreleze, ca să știm dacă avem suficiente antibiotice sau antivirale. Se va ști totul despre stocurile de medicamente și se va combate producția contrafăcută, se va combate fenomenul utilizării medicamentelor cu termen expirat”, a spus Iurie Țurcanu în cadrul emisiunii „Spațiul Public” de la Radio Moldova.

Oficialul mai spune că prioritatea Guvernului în 2023 este instruirea specialiștilor în domeniul securității cibernetice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru a face față atacurilor cibernetice în Republica Moldova va fi creată Academia de Securitate Cibernetică.

„Suntem permanent supuși unor amenințări, atacuri hibride, inclusiv pe dimensiunea cibernetică, când se încearcă să fie compromise diferite sisteme informaționale. Pentru asta avem nevoie de specialiști. Specialiști pe domeniul securității cibernetice în Republica Moldova sunt foarte puțini. De acești specialiști are nevoie și sectorul privat, și cel public. De aceea am creat un parteneriat cu Universitatea Tehnică și cu proiectul „Tehnologiile Viitorului” finanțat de Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională și am decis să creăm acest centru de excelență pe care-l numim Academia de Securitate Cibernetică. Este un centru care va genera specialiști, va prelua o curiculă modernă care răspunde necesităților pieței și provocărilor cu care ne confruntăm”, a mai spus vicepremierul pentru Digitalizare.

Academia de Securitate Cibernetică va fi parte a Universității Tehnice a Moldovei și va cuprinde circa 1 000 metri pătrați cu spații tehnologizate, săli de instruire, cameră de server cu modelări ale scenariilor în domeniul securității cibernetice, săli tematice, dar și o sală de evenimente cu capacitatea de peste 400 persoane.

#academie #evenimente #securitate #sisteme

Premierul Vasile Tofan a prezentat miercuri, 9 septembrie, un concept de dereglementare și simplificare a controalelor pentru mediul de afaceri. Documentul urmează să fie transpus în proiecte de lege și hotărâri de Guvern.

Inițiativa vine după ce, la prima ședință a Guvernului, premierul a cerut Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării să propună soluții pentru reducerea regulilor și procedurilor care nu mai sunt necesare, dar și pentru schimbarea modului în care statul controlează firmele.

Potrivit premierului, analiza a scos la iveală prea multe acte, aprobări și proceduri care se repetă, dar și controale care se suprapun sau sunt efectuate prea des.

În total, sunt propuse modificări la aproximativ 100 de acte normative. Totodată, autoritățile analizează circa 80 de acte permisive pentru a stabili care pot fi eliminate sau înlocuite cu simple notificări.

Au fost identificate și 172 de proceduri cu caracter permisiv care nu se regăsesc în Nomenclatorul actelor permisive. Acestea urmează să fie justificate și incluse în nomenclator sau transformate în proceduri de notificare.

Premierul a mai atras atenția asupra numărului mare de instituții care pot interveni în activitatea economică. În prezent, există 19 organe de control, 36 de autorități cu competențe contravenționale și cinci organe de investigare.

Ce se va schimba pentru firme

Una dintre propuneri este simplificarea procedurilor pentru construcțiile agricole și energetice de mici dimensiuni din extravilan. În prezent, pentru o construcție precum un depozit, o hală sau un frigider, procedura poate ajunge la cel puțin 26 de etape și poate dura între 7 și 12 luni.

De asemenea, autorizația sanitar-veterinară și certificatul de înregistrare în domeniul siguranței alimentelor nu vor mai trebui refăcute doar pentru că este prelungit contractul de chirie. Dacă activitatea și condițiile nu se schimbă, documentele ar urma să rămână valabile.

Statele de personal nu vor mai fi obligatorii pentru companii. Acestea vor putea fi întocmite în continuare de firmele care consideră că le sunt utile.

Se propune și digitalizarea documentelor și a instruirii în domeniul securității și sănătății în muncă. Astfel, instruirea va putea fi făcută online, inclusiv cu semnătură electronică, fără ca evidențele să fie ținute obligatoriu pe hârtie.

În domeniul construcțiilor, investitorii nu vor mai trebui să meargă personal la mai multe instituții pentru a colecta avize. Autoritățile ar urma să obțină între ele documentele necesare.

Totodată, clădirea și rețelele care o deservesc ar putea fi autorizate printr-o singură procedură, în locul mai multor autorizări separate.

O altă propunere este recunoașterea acreditărilor europene pentru laboratoarele medicale. Astfel, un laborator acreditat în cadrul sistemului european nu va mai trebui să treacă printr-o procedură similară în Republica Moldova.

Se propune și eliminarea plăcilor galbene de înmatriculare pentru vehiculele care efectuează transport public de pasageri. Potrivit conceptului, acestea presupun costuri și proceduri suplimentare, fără să aducă beneficii clare pentru siguranța pasagerilor.

Mai multe formulare și registre ar urma să fie simplificate și trecute în format electronic.

Controale mai puține și mai bine țintite

O altă parte a reformei vizează controalele de stat. Ideea este ca firmele cu risc redus și un istoric bun să nu fie controlate la fel de des ca întreprinderile cu risc ridicat sau cu încălcări repetate.

Din 22 iulie până la 6 septembrie, la adresa controale@gov.md au fost primite peste 200 de sesizări de la antreprenori. Dintre acestea, 63 au vizat bariere de reglementare, proceduri birocratice sau taxe, iar 38 au fost despre controale ale statului.

Potrivit datelor prezentate de premier, aproape 74% dintre sesizările referitoare la controale au vizat Serviciul Fiscal și Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor.

Printre problemele reclamate de antreprenori se numără controalele fiscale inopinate sau repetate, sancțiunile considerate prea mari, cerințele pentru micii producători și solicitarea repetată a acelorași documente.

Guvernul propune ca, pe viitor, controalele să fie mai mult planificate și bazate pe nivelul de risc. Pentru controlul fiscal ar urma să existe un plan anual clar și o metodologie publică de clasificare a riscurilor.

De asemenea, vor fi stabilite limite mai clare pentru durata și frecvența controalelor, iar inspectorii ar urma să folosească liste de verificare, astfel încât firmele să știe ce anume este verificat.

Pentru încălcările care pot fi remediate rapid și nu prezintă un risc imediat, autoritățile propun ca firma să aibă posibilitatea de a corecta problema înainte de aplicarea unei sancțiuni disproporționate.

„Controlul trebuie să aibă scop de prevenție și conformare, nu de pedeapsă”, a declarat Vasile Tofan.

Premierul a precizat că standardele privind sănătatea, siguranța, protecția mediului și a consumatorilor nu vor fi eliminate. Reforma vizează în primul rând procedurile care se repetă, documentele inutile și aprobările care dublează alte acte.

Pachetele de dereglementare se află în etapa finală de expertiză. Ulterior, modificările care țin de hotărâri de Guvern vor fi înaintate spre aprobare, iar cele care necesită modificarea legilor vor fi transmise Parlamentului.