Conform unor surse, Lukoil se pregătește să părăsească și piața din Republica Moldova. Cei care ar fi interesați să preia cele peste 100 de stații de alimentare sunt cei de la companiile Shell și Rompetrol pinr grupul KMG, scrie mybusiness.md.

După ce au anunțat plecarea de pe piața românească, rușii de la Lukoil se pregătesc să părăsească și Republica Moldova, iar conform unor surse din piața petrolieră, în prezent, se poartă discuții în aceste sens. Acum, aceștia trebuie să găsească o companie care să preia cele peste 100 de stații de alimentare de peste Prut. La fel ca în România, se pare că cei interesați de preluarea acestora ar fi cei de la Shell, dar și cei de la Rompetrol prin grupul KMG, scrie romaniatv.net.

În cazul României, Lukoil are rafinăria Petrotel din Ploiești, însă în cazul Moldovei lucrurile stau puțin diferit. Acolo combustibilul este importat din România și din Bulgaria, asta după ce în 2014 au renunțat la importurile din Rusia, odată cu ocuparea Crimeei. Cu alte cuvinte, Lukoil este „obligat” să renunțe la Republica Moldova, deoarece plecare de pe piața din România ar însemna faptul că rămân izolați în regiune.

Spre deosebire de România, unde Lukoil are concurenți pe piață, respectiv OMV-Petrom, Mol și Rompetrol, în Republica Moldova aceștia reprezintă principala rețea de distribuție de carburnați. Peste Prut principala concurență este reprezentată de Grupul KMG-Rompetrol, care deține 87 de stații de alimentare. De asemenea, dacă în reţeaua Lukoil din Republica Moldova peste 90% din staţii sunt deţinute de Lukoil, în reţeaua Rompetrol peste 90% sunt în regim de franciză.

#companie #Lukoil #Moldova

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că sectorul silvic nu are nevoie de un număr mare de angajați, ci de oameni care își fac corect meseria și sunt cu adevărat interesați de protejarea pădurilor. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Hajder a recunoscut că există problema lipsei de specialiști în domeniu, inclusiv a numărului redus de tineri interesați de studiile în silvicultură. Totuși, ministrul spune că acest lucru nu ar trebui să împiedice restructurarea sistemului.

„Decât să păstrăm un om care are intenții rele și nu își face corect treaba, mai bine fără el. Să rămână oameni cinstiți, care își fac treaba”, a declarat Hajder.

Ministrul a explicat că, în opinia sa, un sistem silvic eficient nu trebuie să fie construit în jurul numărului de angajați și al salariilor acestora, ci în jurul necesităților reale ale pădurilor.

„Noi nu avem nevoie de păduri ca să dăm o tonă de salarii, ca să hrănim o tonă de oameni care lucrează pe spatele ei. Nu ne trebuie să punem presiune pentru salarii pe păduri. Noi trebuie să avem exact atâția oameni cât ne trebuie ca să ajute pădurile”, a spus ministrul.

Hajder a subliniat că, după reorganizarea sistemului, numărul angajaților ar putea fi mai mic, dar aceștia ar trebui să fie mai bine pregătiți și implicați în protejarea pădurilor.