Uniunea Europeană sporește asistența macro-financiară pentru Republica Moldova, la suma de 295 milioane de euro. Anunțul a fost făcut de prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, după întâlnirea pe care a avut-o cu șefa țării, Maia Sandu.

„Mulțumim pentru faptul că ne-ați găzduit astăzi. Moldova este un partener și prieten important pentru Danemarca… Vă vom oferi tot sprijinul în continuare… Noi în cadrul Uniunii Europene lucrăm mult pentru a ușura această povară și vrem și suntem determinați să sporim această asistență macro-financiară pentru Republica Moldova la suma de 295 milioane de euro”, a precizat Frederiksen.

La rândul său, Maia Sandu a precizat că este prima vizită a unui șef al Guvernului danez în țara noastră și a mulțumit pentru sprijinul oferit moldovenilor.

„Mulțumim, în acest context, țării Dumneavoastră pentru ajutorul oferit Republicii Moldova pentru gestionarea crizei refugiaților – prima criză de asemenea anvergură, cu care s-a confruntat țara noastră. Suntem, de asemenea, recunoscători pentru sprijinul anunțat în cadrul Platformei de Sprijin pentru Moldova. Acesta va finanța proiecte de tranziție energetică și de sprijin pentru presa locală. Sper, în acest context, că Republica Moldova va relua cooperarea cu DANIDA, Agenția daneză de dezvoltare internațională, iar țările noastre vor intensifica cooperarea bilaterală în diverse domenii.Am vrea să cooperăm în domeniul energiei regenerabile. Criza energetică prin care trecem acum ne-a determinat să punem accent pe independența energetică a țării, în special pe resursele regenerabile sau verzi. Apreciem vizitele de prospecție ale reprezentanților unor companii daneze în Republica Moldova, în acest sector. Danemarca este un lider european recunoscut în domeniul gestionării deșeurilor. Proiectele de transformare a deșeurilor menajere municipale în energie și căldură, dar și inițiativele de reducere a emisiilor de carbon, anunțate de țara dumneavoastră, sunt exemple din care vrem să învățăm. Suntem, de asemenea, interesați de intensificarea schimburilor economice și creșterea investițiilor daneze în Republica Moldova. În Moldova activează, în prezent, 36 de companii cu capital danez. Cu siguranță, acest număr poate să crească”, a spus Sandu.

Amintim că șefa guvernului danez face o scurtă oprire în Republica Moldova în cadrul vizitei sale în Ucraina.

#ajutor #Moldova #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.