CEDO i-a dat câștig lui Vlad Filat, care spune că nu a avut parte „de un proces echitabil”. Avocații spun că urmează revizuirea cauzei.

Potrivit apărării, CEDO a luat decizia, inclusiv deoarece procesul nu a fost public, iar instanțele naționale nu au oferit justificări pentru acest fapt.

Într-o conferință de presă, fostul premier a declarat că există unii procurori care ar fi participat la capturarea justiției și sunt avansați în funcție. În același timp, conform lui, nu există persoane reabilitatea care au fost supuse urmăririlor de către „sistemul capturat”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Vreau să fac o constatare. Și nu cred că e doar constatare. S- a vorbit mult despre perioada guvernării oligarhice și caracterul captiv al statului. Din păcate, doar s-a vorbit și chiar dacă a fost și acea hotărâre a Parlamentului, care are inclusiv caracter juridic. În urma acelei hotărâîri din 2019, urmau să fie întreprinse acțiuni concrete. O să mă refer la situația care descalifică actuala guvernare. Atunci când vorbești că ai justiție capturată, trebuie să spui clar cine a capturat-o. Parcă avem răspuns, Plahotniuc care este fugar. Trebuie să spui foarte clar: prin cine a capturat Procuratura, justiția. Răspunsul este la suprafață: Prin intermediul procurorilor. Sunt și în Republica Moldova procurori care au pregătire necesară, dar nu cei la care se referă unii. Și dacă procurorii au fost instrumente în capturare justiției, ce se întâmplă cu acei procurori? Marea lor majoritatea sunt în funcție, unii chiar promovați”, susține Filat

Filat îl acuza și anterior pe fostul lider democrat de faptul că i-ar fi intentat dosarul din motive politice. Totodată, din spusele sale, în baza urmărilor începute pe perioada administrației lui Plahotniuc, actualmente mai sunt examinate unele dosare.

#CEDO #Filat #Moldova #proces echitabil #revizuire

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.