Trei candidați aspiranți la funcția de șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), sunt așteptați astăzi la sediul Consiliului Superior al Procurorilor, acolo unde va avea loc proba interviului. Se întâmplă în pofida scandalului iscat acum câteva zile, a intimidărilor anunțate de un membru al Comisiei speciale de preselecție a candidaților, dar și după ce concursul a fost recunoscut drept unul viciat și necredibil, inclusiv de ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco.

Sergiu Russu, Andrei Mațco și Eugen Rurac, cei care se văd în fotoliul de șef al PCCOCS vor fi intervievați de către membrii CSP începând cu ora 10:00.

Potrivit Realitatea.md, unul dintre candidați este Sergiu Russu, în prezent șef interimar al PCCOCS. Potrivit declarației de avere pentru anul 2021 la ANI, Russu a obținut un salariu de peste 300 de mii de lei de la Procuratura General, iar din activitățile didactice – aproape 6 mii de euro. Procurorul deține un apartament de peste 100 de metri pătrați, cumpărat în anul 2018, în valoare de 962 de mii de lei.

Al doilea candidat la șefia PCCOCS este procurorul Andrei Mațco, fost șef adjunct al Secției judiciare și investigații generale din cadrul Procuraturii municipiului Chișinău. Mațco a activat inclusiv în calitate de avocat, iar în 2018 și-a dorit să ajungă inclusiv magistrat la Judecătoria Chișinău.

Ultimul candidat înscris la concursul pentru funcția de șef al PCCOCS este Eugen Rurac, fost procuror anticorupție, în prezent șef interimar al Direcției generale urmărire penală în cadrul CNA. Rurac a fost și șef al Direcției apărarea regimului constituțional din cadrul SIS, de unde a fost delegat la CNA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CSP #PCCOCS #proba interviului

Ministrul Agriculturii, Eugeniu Osmochescu, a declarat că nu există, deocamdată, o justificare economico-financiară pentru prelungirea licențierii importurilor de cereale și oleaginoase, cerere venită din partea unor fermieri.

„Dacă vorbim de licențieri, eu personal nu am văzut niciun argumentar economico-financiar pentru impunerea licențierii la import. Motiv pentru care am solicitat colegilor să facem împreună o analiză a impactului nu doar asupra unui grup de actori, dar asupra tuturor actorilor din tot lanțul valoric din Republica Moldova — de la import până la panificație, de exemplu”, a spus Osmochescu.

Potrivit ministrului, decizia va fi luată abia după ce va exista o analiză completă, bazată pe cifre concrete. El a precizat că, în ziua declarației, la Consiliul Economic de pe lângă prim-ministru avea loc o ședință a grupului de lucru pe acest subiect.

„Nu pot să mă expun acum, pentru că trebuie să ne bazăm pe argumente financiare și economice”, a mai spus el.

Osmochescu a atras atenția și asupra riscurilor de ordin extern pe care le-ar putea aduce o astfel de măsură, amintind episodul în care Republica Moldova a fost aproape de a i se impune licențierea exporturilor de struguri, vinuri și produse spirtoase către Ucraina, ca reacție la interzicerea temporară a importului de carne de pui.

„Gândiți-vă și la aspectul relațiilor internaționale pe care le avem cu partenerii din regiune”, a subliniat ministrul, adăugând că licențierea reprezintă o barieră netarifară în calea comerțului și că Moldova trebuie să țină cont de obligațiile sale internaționale, inclusiv cele din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.

Întrebat concret ce categorii de actori ar fi vizate, Osmochescu a explicat că, în prezent, licența pentru import este deja gratuită pentru cei care utilizează cerealele în scopuri precum producerea de furaje sau panificația.